Documente publicate de Frusina Antal
Frusina Antal
175 documente publicate în Biblioteca RegieLive
Hipertensiunea arterială și accidentele cerebro-vasculare
PROBLEME 1. HTA = factor de risc pentru AVC 2. Preventia primara a AVC la pacientul hipertensiv 3.Tratamentul crizei hipertensive la pacientul cu AVC 4. Preventia secundara a AVC Factori de risc FR care, prin eliminarea lor duc la reducerea riscului Tabagismul, LDL crescut, HDL redus, HTA -HVS, factori... citește mai departe
Terapia Sindroamelor Coronariene Acute
Terapia sindroamelor coronariene acute prespital şi departament de urgenţă Algoritm MONA Oxigenul (4l/min) Aspirina (160-325 mg) Nitroglicerina s-l/spray Morfina (daca NTG nu are eficienţă) *terapia fibrinolitică prespital 1 reperfuzia aspirina heparina (în cazul fibrinoliticelor fibrin specifice)... citește mai departe
De la noile ghiduri în sindroamele coronariene acute la practică medicală
PROBLEME: Prevederile ghidurilor actuale – ratiunea din umbra a-recomandarilor ce se desprind din studiile clinice Studiile populationale – informatii asupra aplicarii ghidurilor Educatie medicala – promovarea activa a acestor ghiduri prin instruire si programe de educare Efectul global al tratamentului pentru... citește mai departe
Tratamentul Infarctului Miocardic Acut
Obiectivele principale Repermeabilizarea precoce a vasului ocluzionat Prevenirea si tratamentul complicatiilor Controlul factorilor de risc aterogen asociati Tratamentul in faza pre-spital Nitroglicerina in perfuzie O2 pe masca Analgezice: Algocalmin, Piafen (injectabile) +5-10mg Diazepam iv(Fortral iv sau... citește mai departe
Stenoza mitral
Definiţie – stenoza mitrală reprezintă reducerea ariei utile a orificiului mitral sub 2,5 cm2 realizînd un obstacol în umplerea diastolică a ventriculului stîng. Incidenţă: Stenoza mitrală reprezintă 25% din totalul valvulopatiilor, mai frecvent fiind asociată cu insuficienţa mitrală (40%) sau cu alte... citește mai departe
Hipertensiunea Arterială Primară
Definiţii-terminologie: Hipertensiunea arterială reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate si morbiditate cardiovasculară. Presiunea arterială normală este acea valoare care nu determină modificări stucturale şi funcţionale la nivelul organelor ţintă. Organele ţintă sunt teritoriile vasculare în care... citește mai departe
Bolile Cardiace Congenitale
Boli fara cianoza Defectul septal atrial Reprezinta aprox. o treime din cazurile de boala cardiaca congenitala detectata la adult. Apare de 2-3 ori mai frecvent la femei decat la barbati. Anatomic se descriu urmatoarele forme: -forma ostium secundum, in zona fosei ovalis – 75 % din cazuri -ostium primum, in... citește mai departe
Fasciile regiunii cervicale - aplicații chirurgicale
Istoric 1811, Burns 1939, Malgaine: “fasciile cervicale au apărut într-o nouă formă sub peniţa fiecărui autor care a încercat să le descrie.” 1941, Weintraub 1956, Snitman, Soboroff Clasificare FASCIA CERVICALĂ SUPERFICIALĂ condensare de ţesut subcutanat ce cuprinde platisma FASCIA CERVICALĂ PROFUNDĂ :... citește mai departe
Limfaticele Cervicale
Limfaticele cervicale Rouviere - prima descriere 300 noduri limfatice, 150 de fiecare parte sistem de clasificare propus de Memorial Sloan-Kettering Cancer Center Sistemul de clasificare propus de Memorial Sloan-Kettering Cancer Center Nivelul I (submental şi submandibular) Nivelul II (jugular superior)... citește mai departe
Osul Temporal
• ia parte la formarea părţii externe şi inferioare a segmentului mijlociu al craniului. Suprafaţa externă • prezintă repere anatomice importante • este suprafaţa de abord chirurgical •este formată din- scuama osului temporal -osul petros -osul timpanal Scuama –are o porţiune verticală care in partea ei... citește mai departe
Tuberculoza pulmonară secundară - patogenie și diagnostic pozitiv
Clasificare, ftiziogeneza, diagnostic clinic TBC pulmonară secundară se produce de regula prin reactivarea unor leziuni produse in cursul evolutiei TBC primare. Prima expunere Complex primar Diseminari limfohematogene Leziuni apicale pulmonare In 95 % din cazuri lezionale apicale pulmonare produse in timpul... citește mai departe
Diagnostic diferențial în tuberculoza pulmonară secundară
Diagnosticul diferential in tuberculoza pulmonara trebuie efectuat atunci cand exista stari patologice cu simptomatologie, semne, examinari biologice si radiologice foarte asemanatoare dar in sputa pacientului un se evidentiaza BK. Clasificare diagnostic diferential A. Afectiuni de etiologie infectioasa –pneumonii... citește mai departe
Tratamentul Tuberculozei Pulmonare
-PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN TUBERCULOZA- Decizia administrarii tratamentului antituberculos se ia pe baza unei asocieri de date : epidemiologice, clinice, radiologice, paraclinice (inclusiv examenul microscopic al sputei), fara un diagnostic definitiv, conferit de izolarea MTB în cultura. -PRINCIPII DE... citește mai departe
Tuberculoza pulmonară - urgențe medico-chirurgicale respiratorii cu risc vital
1. Hemoptizia Definitie: - eliminare prin tuse de sange provenit din arborele bronsic (sub corzile vocale). Alte posibile surse de sangerare (nas, gura, gat, gastrointestinal) trebuie eliminate. Sangerarea se produce mai frecvent din arterele bronsice, parte a circulatiei sistemice si mai rar de la nivelul... citește mai departe
Epidemiologia Tuberculozei
Agent patogen Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch-BK) - reprezinta agentul etiologic pentru tuberculoza pulmonară. Organismul uman este singurul rezervor pentru acest tip de micobacterie. Mycobacterium bovis - este agentul etiologic al tuberculozei bovine şi rar determină tuberculoza la oameni. Organismul... citește mai departe
Fenotipul malign - implicații clinice
I. Creştera tumorală 1. Parametrii creşterii tumorale 2. Perioada de evoluţie ocultă 3. Relaţia diagnostic clinic - metastază II. Transformarea migratorie 1. Invazia locală: boala subclinică 2. Metastaze: invazia la distanţă 1. Parametrii creşterii tumorale: - evaluarea creşterii: dublare volum vs timp -... citește mai departe
Epidemiologia, Etiologia Cancerului și Preventa Acestuia
A. EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI (cc) B. ETIOLOGIA CANCERULUI ŞI PREVENŢIA A. DEF: EPIDEMIOLOGIA CC: - identificarea factorilor implicaţi în apariţia bolii. - are rol esenţial în elucidarea mecanismelor de producere, în combaterea şi prevenţia cancerului. Cancerul - a II-a cauză de morbiditate şi de deces. - se... citește mai departe
Morfopatologia Tumorilor Maligne și a Leziunilor Precursor
1.Introducere: principii, metode 2. Histogeneză/clasificare 3. Criterii histologice de malignitate & prognostic 4. Leziuni precursor INTRODUCERE Cancer: • boli diferite, etiologii multiple • modificări morfologice celulare & tisulare distincte & caracteristice • corelarea aspectelor celulare & tisulare cu... citește mai departe
Cancerogeneza
Majoritatea cercetarilor in oncologie se focalizeaza pe intelegerea procesului de cancerogeneza la nivel molecular si detectia tintelor moleculare implicate in acest proces Caracteristicile fenotipului tumoral: - proliferare anormala - migrare anormala( invazie, metastazare) - variabilitate genetica, diversitate... citește mai departe
Tumorile capului și gâtului
I. Generalităţi 1. Epidemiologie 2. Etiologie 3. Istorie naturală 4. Prezentare clinică 5. Principii de stadializare & tratament II. Localizări anatomice III. Principii & rezultate terapeutice, urmărire 1. Epidemiologie • incidenţă: cca 10% din totalul TM România • mortalitate: cca 3-5%, B>F • B>F =... citește mai departe
Cancerul - diagnosticul de malignitate, bilanțul extensiei bolii și stadializarea cancerului
I. DIAGNOSTICUL DE MALIGNITATE II. BILANTUL EXTENSIEI BOLII a) Bilantul extensiei anatomice b) Aprecierea dg. de evolutivitate sau agresivitate a bolii c) Reactivitatea bolnavului III. STADIALIZAREA CANCERULUI I.Diagnostic de malignitate SEMNE DIRECTE: = formatiuni tu. corespunzatoare ° tu. primare °... citește mai departe
Cancere Digestive
CANCERELE DIGESTIVE CANCERUL ESOFAGIAN REPERE ANATOMICE •organ muscular cuprins între m. cricofaringian şi joncţiunea esogastrica Regiuni: • esofagul cervical (m. cricofaringian-apertura toracică, între 15-18 cm de la incisivi) • esofagul toracic (superior 18-24 cm, mijlociu 24-32 cm, inferior 32-40 cm de la... citește mai departe
Terapia moleculară țintită
Majoritatea cercetarilor in oncologie sunt focalizate pe intelegerea procesului de cancerogeneza la nivel molecular si detectia tintelor moleculare implicate in acest proces -Scopul utilizarii: --Profilaxie --Detectia bolii in faze precoce – ex. Imagistica moleculara --Tratament: - Infrangerea mecanismelor de... citește mai departe
Evoluția și urmărirea post-terapeutică a bolnavului oncologic
URMARIREA POSTTERAPEUTICA (“FOLLOW-UP”) Evolutia strategiilor de dg precoce si de tratament -> cresterea numarului supravietuitorilor la multi ani dupa dg cc 62% din adlutii dg de cc: S => 5 ani 75% din copii: S 5 ani Creste valoarea urmaririi postterapeutice a bolnavilor oncologici: prin cresterea posibilitatii... citește mai departe
Cancere Urologice și Genitale Masculine
Cancere urologice si genitale masculine 1) RENAL 2) VEZICA URINARA 3) PROSTATA 4) TESTICULAR 1) RENAL Epidemiologie & Etilogie: 2% din TM SUA, I = 28 000/an , M= 12 000/an M/F = 1,5/1 - 2 varfuri de incidenta: copii 2-5 ani, adulti 55-60 ani - > urban vs rural RENAL FACTORI DE RISC: - fumat, consum ↑... citește mai departe