Cuprins
- I MĂSURĂTORI ŞI UNITĂŢI 3
- II MĂSURĂTORI ŞI ERORI 9
- III NOŢIUNI DE MECANICĂ 14
- IV FENOMENE DE SUPRAFAŢĂ ŞI DE CONTACT 26
- V FENOMENE MOLECULARE DE TRANSPORT 30
- VI TERMODINAMICA 34
- VII RADIOACTIVITATE 43
- B. AGROMETEOROLOGIE
- I INTRODUCERE 49
- II ATMOSFERA ŞI RADIAŢIA 58
- III TEMPERATURA SOLULUI ŞI A AERULUI 63
- IV PRESIUNEA ATMOSFERICĂ 70
- V VAPORII DE APĂ ŞI PRECIPITAŢIILE 78
- VI EVAPORAREA ŞI EVAPOTRANSPIRAŢIA 88
- VII VÂNTUL 93
- VIII VREMEA ŞI MERSUL VREMII 103
- IX NOŢIUNI DE CLIMATOLOGIE 108
- X INFLUENŢA FACTORILOR CLIMATICI ASUPRA CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII PLANTELOR 111
- XI ACCIDENTE CLIMATICE (FENOMENE METEOROLOGICE DĂUNĂTOARE AGRICULTURII) 119
- BIBLIOGRAFIE 129
Extras din curs
CAPITOLUL MĂSURĂTORI ŞI UNITĂŢI
2.1. Constituirea unui sistem. Un sistem de unităti este un ansamblu de unităti legate prin formule.
Teoretic, alegerea unitătilor se poate face în mod arbitrar, dar mărimile care intervin în diferite
domenii ale ştiintelor fizice nu sunt independente. Se ajunge atunci la un sistem “incoerent” în care
legile fac să intervină coeficienti numerici total inutili şi incomozi.
Ca urmare, se construieşte un sistem “coerent” urmărind o alegere triplă:
• alegerea unui număr minim de mărimi independente care să permită descrierea ansamblului
ştiintelor fizice: acestor mărimi le sunt asociate unitătile fundamentale.
• alegerea naturii acestor mărimi, scopul fiind ca unitătile fundamentale să fie definite cu cea
mai bună precizie posibilă: unitătile fundamentale sunt definite plecând de la etaloane
fundamentale (element material, de la care se utilizează o anumită proprietate).
• alegerea unor relatii de definitie a mărimilor derivate: unitătile sunt coordonate astfel încât
coeficientii numerici să fie cel mai frecvent egali cu 1.
Exemple:
Fiind fixate unitătile fundamentale pentru lungime şi pentru timp, unitatea derivată pentru viteză se
deduce din legea cea mai simplă, cea a mişcării rectilinii uniforme L = V T UV = ULxUT
-1 . In SI, V
se exprimă în ms-1.
• Din păcate, este imposibil să se facă să dispară simultan toti coeficientii numerici în toate
formulele; exemplul cel mai simplu este cel al unitătii de suprafată: dacă se alege “metrul pătrat”
(aria unui pătrat cu latura L: S=L2 ), aria unui cerc face să intervină constanta “π“, S=πR2. In
general, oricărei formule fizice care contine π i se asociază o geometrie care prezintă simetrie de
revolutie.
2.2. Unitătile fundamentale ale SI
Sistemul international are şapte unităti fundamentale (tabelul următor).
OBSERVAŢIE. Acestor unităţi fundamentale trebuie să li se adauge două unităţi numite
“suplimentare”:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fizica si Agrometeorologie.pdf