Extras din curs
INTRODUCERE
Componente cognitive: care vor fi obtinute prin însusirea continutului cursului:
O1- sa prezinte institutiile UE prin prisma prevederilor legislatiei europene (tratatele ce instituie UE);
O2- sa ilustreze modul de organizare si functionare a guvernului în tari ale UE, tinând cont de reglementarile constitutionale ale fiecarui stat în parte;
O3- sa prezinte structura tehnica a guvernului în tari ale UE;
O4- sa distinga diferitele modalitati de învestire a guvernului functie de regimul constitutional propriu fiecarui stat;
O5- sa reliefeze structura si modul de functionare a ministerelor în Franta, Marea Britanie si Italia;
O6- sa descrie structura personalului administrativ în Marea Britanie;
O7- sa prezinte structura administratiei publice locale în tari ale UE facând referire la structura de stat (unitar/federal) si la principiile de organizare si functionare ale acesteia;
O8- sa explice modul de organizare a administratiei publice comunale în Germania;
O9- sa evidentieze organizarea administratiei publice locale în Marea Britanie;
O10- sa descrie administratia publica locala în Londra;
O11- sa prezinte organizarea si functionarea administratiei publice locale în Italia.
Rezultate asteptate:
A1- sa discute pe marginea subiectelor supuse dezbaterii;
A2- sa compare structura si functionarea sistemelor de administratie publica din tarile UE cu sistemul administrativ românesc;
A3- sa completeze informatiile prin intermediul bibliografiei indicate;
A4- sa formuleze opinii si pareri personale cu referire la organizarea si functionarea sistemelor administrative din tari ale UE;
A5- sa trezeasca interesul pentru studiul fenomenului administrativ din tarile Uniunii Europene.
Metode si tehnici didactice:
Metode expozitive:
- explicarea;
- descrierea.
Metode conversative:
- conversatia;
- conversatia euristica;
- problematizarea.
Metode de explorare directa:
- observatia;
- studiul de caz.
Structuri administrative publice locale
în tari ale Uniunii Europene
INTRODUCERE
Structura admistratiei publice teritoriale depinde de optiunea generala, între principiile de centralizare si principiile de descentralizare. Necesitatea existentei unor structuri locale este determinata de faptul ca organele administratiei publice centrale nu pot sa asigure îndeplinirea sarcinilor administrative în fiecare punct al teritoriului si au nevoie de o retea locala.
În cadrul Uniunii Europene se întâlnesc, atât sisteme administrative unitare(Franta, Italia), cât si sisteme administrative federale (Germania, Belgia). Aceste doua forme de organizare îsi pun amprenta asupra modului de structurare al administratiei publice locale. Astfel, o colectivitate teritoriala apartinând unui stat unitar, se distinge de o alta, membra a unui stat federal; prima va avea numai competente în plan administrativ si nu va afecta structura unitara a statului.
Spre deosebire, un stat membru al unei federatii dobândeste, în afara unor competente administrative, si unele puteri proprii garantate de Constitutie, în materie legislativa, executiva si judecatoreasca.
Indiferent daca sunt integrate într-un sistem administrativ unitar sau într-o federatie, colectivitatile locale beneficiaza de sprijinul financiar al statului, administratiilor centrale (federale), dar se gasesc si în postura de contribuabili, dupa cum realizeaza un venit mediu pe locuitor mai mic, respectiv mai mare fata de media nationala.
Amenajarea teritoriului urmareste obiective de justitie teritoriala si rentabilitate economica. Astfel, Legea privind amenajarea teritoriului adoptata în Franta la 4 februarie 1995, raspunde la doua principii cheie, si anume:
1) principiul echitatii stipuleaza ca egalitatea sanselor poate fi compatibila cu tratamente fiscale inegale, în functie de puterea contributiva;
2) principiul eficientei conform caruia amenajarea teritoriului trebuie sa favorizeze o dezvoltare echilibrata si durabila.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sisteme Administrative Publice in Uniunea Europeana.doc