Extras din curs
CAPITOLUL I
DREPTUL COMERCIAL ÎN SISTEMUL
DE DREPT
1.Notiunea de drept
Notiunea de drept, într-o acceptiune, înseamna ansamblul normelor juridice elaborate de organele de stat, conform competentelor acordate prin lege, prin care statul îsi protejeaza, prin mijloace juridice, propriile interese.
Multitudinea si complexitatea relatiilor sociale dintr-o comunitate umana reglementate de normele juridice impun o prima mare clasificare a dreptului: drept public si drept privat.
Dreptul public, ca ramura a sistemului de drept, reglementeaza relatiile sociale ce se stabilesc întotdeauna între stat, pe de o parte, si individ, pe de alta parte.
Metoda de reglementare a raportului juridic de drept public este aceea de subordonare; statul – subiect al raportului juridic - îsi impune conduita în fata celuilalt subiect al raportului juridic, persoana fizica sau juridica. Efectele raportului juridic sunt prevazute, de regula, de lege. Din dreptul public fac parte ramuri de drept, precum dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul penal, dreptul financiar etc.
Dreptul privat reglementeaza relatiile sociale ce se stabilesc între particulari. Statul în anumite circumstante poate avea calitatea de particular. De exemplu: statul, în calitate de particular cu privire la proprietatea privata ce o detine, încheie raporturi juridice cu un alt particular si procedeaza la vânzarea imobilului dobândit ca urmare a unei succesiuni vacante (un patrimoniu nerevendicat de nici un succesor devine proprietatea privata a statului).
Metoda de reglementare în dreptul privat este aceea de egalitate deplina a partilor raportului juridic, în sensul egalitatii vointelor juridice a subiectilor acestuia. Acest lucru înseamna:
- partile (particularii) sunt libere sa încheie sau nu raporturi juridice, sa le modifice sau sa le stinga ;
- partile (particularii) stabilesc prin acordul lor de vointa
drepturile si obligatiile ce le revin, întinderea acestora;
- partile (particularii) hotarasc de comun acord prestatiile,
întinderea acestora si modul de executare.
Asadar, efectele raportului juridic de drept privat, în principiu, sunt stabilite de particulari.
Dreptul civil, dreptul familiei, dreptul succesoral, dreptul comercial sunt ramuri ale dreptului privat.
2. Definitia dreptului comercial
Dreptul comercial, ca ramura a dreptului privat, este alcatuit dintr-un ansamblu de norme juridice aplicate în raporturile juridice, în care cel putin unul din subiecti are calitatea de comerciant. Dobândeste calitatea de comerciant orice persoana fizica care desfasoara cel putin una dintre cele 20 de activitati prevazute în art. 3 C. com. numite fapte de comert, “ca profesiune obisnuita”.
Într-o formulare de specialitate subiectul raportului juridic comercial savârseste “fapte de comert” si în consecinta se supune legilor comerciale.
Notiunea de comert poate fi privita din punct de vedere economic si din punct de vedere juridic.
Sub aspect economic, termenul de comert acopera întreaga activitate omeneasca (operatiuni desfasurate de negustori, comercianti) situata între doua momente: momentul intrarii în circulatie a produselor rezultate dintr-o activitate de productie si momentul dobândirii produselor de catre beneficiari în vederea consumarii lor.
Din punct de vedere juridic, notiunea de comert are o sfera mai larga: cuprinde activitatile de productie, executarea de lucrari si prestari de servicii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Comercial 1
- cap.1 corectat-definitiv.doc
- cap.2 corectat-definitiv.doc
- cap.4 corectat definitiv.doc
- capi.3 corectat -definitiv.doc