Extras din curs
PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE
Secţiunea I
Procesul penal ca mijloc de realizare a justiţiei
§1 Definiţia procesului penal
Procesul penal este definit ca o activitate reglementată de lege, pe care o desfăşoară autoritatea judecătorească, cu participarea activă a persoanelor interesate, ca titulare de drepturi şi obligaţii, în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie sancţionată potrivit legii şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală .
§2 Fazele procesului penal
1. Noţiunea de fază a procesului penal.
În actuala reglementare din ţara noastră procesul penal cuprinde trei faze: urmărirea penală, judecata şi executarea hotărârii penale definitive.
Fazele procesuale se deosebesc între ele, în principal, prin obiectivul ce trebuie îndeplinit, prin autorităţile care le efectuează, prin actele şi măsurile procesuale şi procedurale pe care le cuprind .
Prima fază a procesului penal, denumită urmărirea penală este premergătoare judecăţii şi are ca obiectiv identificarea autorului unei infracţiuni, prinderea acestuia şi administrarea probelor în vederea trimiterii în judecată.
Judecata este cea de-a doua fază a procesului penal în cadrul căreia se desfăşoară toate activităţile procesuale până la pronunţarea unei hotărâri definitive.
Executarea hotărârilor judecătoreşti penale este ultima fază a procesului penal care cuprinde întreaga procedură necesară punerii în aplicare a dispoziţiilor instanţei de judecată.
Uneori, procesul penal nu parcurge cele trei faze, şi anume atunci când se pronunţă încetarea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală, nu se mai ajunge la judecată; sau când se pronunţă achitarea sau încetarea procesului penal nu se mai ajunge la executare.
În cazul procedurii plângerii prealabile prevăzute de art. 279 alin. 2 lit. a din Codul de procedură penală, procesul penal începe în faza judecăţii.
2. Organele judiciare
În prima fază a procesului penal activitatea este desfăşurată de organele de cercetare penală şi de procuror, care exercită supravegherea asupra actelor de urmărire penală, conduce şi controlează activitatea de cercetare penală. În această fază procurorul are competenţa exclusivă de a soluţiona cauza penală.
În faza a doua a procesului penal, denumită judecată, rolul principal revine instanţei de judecată, care are misiunea de a soluţiona cauza cu participarea, de regulă, a procurorului. Această fază a procesului este declanşată prin rechizitoriul procurorului şi uneori prin plângere prealabilă, în cazul acţiunilor directe, şi se încheie prin pronunţarea hotărârii judecătoreşti.
Faza a treia, punerea în executare a hotărârii penale, se desfăşoară cu participarea instanţei de judecată, a procurorului, a organelor de poliţie şi a altor organe stabilite în Codul de procedură penală şi în Legea privind executarea pedepselor.
Secţiunea a II-a
Aplicarea legii procesual penale în spaţiu şi timp
Aplicarea legii procesual penale este raportată la două elemente principale, şi anume spaţiul şi timpul.
§1. Aplicarea legii procesual penale în spaţiu
Acţiunea legii în spaţiu ridică probleme atunci când raportul de drept se prelungeşte pe teritoriul aparţinând unor state diferite ori interesează asemenea state, pentru că numai în asemenea cazuri ea vine în concurenţă cu aplicarea unei alte legi străine .
Legea procesual penală română se poate aplica numai pe teritoriul ţării noastre, iar nu şi pe teritoriul altui stat. Rezultă că legea procesuală este, în principiu, strict teritorială .
Dacă la aplicarea în spaţiu a legii penale se are în vedere locul săvârşirii, la aplicarea în spaţiu a legii procesual penale interesează locul unde se desfăşoară activitatea procesuală.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Penal Partea Generala.doc
Alții au mai descărcat și
Introducere Prin lucrarea de faţă “Dispunerea si valorificarea constatarii si expertizei medico-legale” am urmărit aprofundarea cunoştinţelor...
INTRODUCERE Printre dimensiunile definitorii ale statului român se înscrie şi atributul acestuia de a fi un „stat de drept” , atribut ce are...
CAPITOLUL I ACTELE DE PROCEDURA-CONSIDERAŢII PRELIMINARE Secţiunea I: Corelaţia dintre forma procedurală şi actul de procedură. Definirea actelor...
INTRODUCERE Printre caracteristicile definitorii ale statului român se înscrie şi atributul acestuia de a fi un „stat de drept”, atribut ce are...
1.Noţiune, obiect, scop şi importanţă Aflarea adevărului în unele cauze penale presupune cunoaşterea şi rezolvarea unor probleme de strictă...
1) Efectele casatoriei asupra relatiilor personale Generalitati Casatoria si prin consecinta familia genereaza o multitudine de raporturi...
Î N T R O D U C E R E În această lucrare este propusă pentru studiere tema „Procurorul în procesul penal ”. Necesitatea unei astfel de analize...
Discutăm despre Camera preliminară în contextul necesității asigurării cerințelor de legalitate, celeritate și echitate a procesului penal, aceasta...
Te-ar putea interesa și
Cand este persoana juridica A Cand a aparut primul Cod penal C Cand exista praeterintentia ca C Cand exista concurs de infractiuni?C Cand...
S1: Principiile fundamentale ale dr penal (enunţ, scurtă prezentare) Principiile fundamentale ale dreptului penal – sunt acele idei sau orientări...
Definitie: pluralitatea de infractiuni este situatia în care o persoana savârseste doua sau mai multe infractiuni. Astfel exista un singur...
PARTEA GENERALĂ TITLUL I LEGEA PENALĂ ŞI LIMITELE DE APLICARE CAPITOLUL I DISPOZIŢII PRELIMINARE Art. 1 – Legea penală apără împotriva...
1.Legea penala Notiune: prin lege penala se intelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi organice, ordonante de urgenta sau alte...
CURSUL NR. 1 „CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ CARACTERUL PENAL AL FAPTEI” a. Noţiuni generale: Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei constau în...
1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DREPTUL PENAL ŞI ŞTIINŢA DREPTULUI PENAL. Dreptul penal = ramurã a sistemului nostru unitar de drept ce cuprinde...