Jurisdicții internaționale

- Cursul 1

Tematică:

I. Cadrul jurisdicțional internațional și european:

1. Delimitarea între contencios internațional și jurisdicție internațională;

2. Delimitarea între jurisdicții naționale și jurisdicții internaționale;

3. Analiza categorială a jurisdicțiilor;

4. Semnificația jurisdicțiilor internaționale.

Obs! În plan internațional, astăzi, există peste 40 de jurisdicții internaționale. Dintre acestea la disciplina jurisdicții internaționale vom studia doar patru jurisdicții apreciate reprezentative, trei dintre acestea organizate la nivelul O.N.U. și un a organizată la nivelul Consiliului Europei.

II. Jurisdicții cu caracter internațional organizate la nivelul O.N.U.:

1. Curtea Internațională de Justiție (C.I.J.); - Sediul la Haga

2. Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării (T.I.D.M.); - Sediul la Hamburg

3. Curtea Penală Internațională (C.P.I.). - Sediul la Haga

III. Jurisdicția Europeană la nivel internațional referitoare la drepturilor omului: C.E.D.O. - Sediul la Strasbourg

Temă: Sediul celor 4 jurisdicții

- Delimitarea între contencios internațional și jurisdicție internațională

Contencios internațional înseamnă un conflict între subiecte de drept internațional public. Contencios internațional înseamnă mai degrabă o practică judiciară generată de conflictele internaționale.

Obs! Disciplina pe care o studiem nu se poate numi contencios internațional pentru că obiectul său de studiu nu este analiza practicii judiciare internaționale.

Jurisdicție derivă de la latinescul juris (drept) și dictio (a rosti/ a spune, adică a aplica dreptul într-o situație concretă sau de fapt). Jurisdicția este o entitate/ autoritate care rostește/dictează dreptul în cauze concrete prin soluționarea unor situații, de regulă, conflictuale („diferende”- conflicte în plan internațional).

? De ce nu studiem la jurisdicții internaționale C.J.U.E. (Curtea de Justiție a UE)?

15.10.2020

- Cursul Nr. 2

- Delimitarea între jurisdicții naționale și jurisdicții internaționale

Jurisdicții naționale

În plan național, există două categorii mari de jurisdicții:

- jurisdicție generală/de drept de comun, de plenitudine, denumită justiție sau sistemul instanțelor judecătorești (judecătoriile, tribunalele, curțile de apel și I.C.C.J.);

- jurisdicții speciale, reglementate de lege cu o configurație specială și cu o competență de judecată limitată la anumite tipuri de cauze; aceste jurisdicții speciale nu dezbat orice (Ex.: Curtea Constituțională - competentă doar în materie de contencios constituțional; Consiliul Concurenței - contencios concurențial, concurență neloială; CSM - pentru probleme de răspundere disciplinară a magistraților).

- Analiza categorială a jurisdicțiilor internaționale - clasificarea

În funcție de mai multe criterii sunt posibili de delimitat categorii de jurisdicții astfel:

A. În funcție de rațiunea înființări lor și durata de funcționare distingem între:

a. Jurisdicții cu caracter Ad-hoc (jurisdicții istorice/temporare) - durată limitată: exemple: Tribunalul de la Nürnberg și Tribunalul de la Tokyo;

b. Jurisdicții cu caracter permanent - durată nelimitată - C.I.J., C.P.I., T.I.D.M., C.E.D.O., C.J.U.E.

Obs! Jurisdicțiile ad-hoc constituie excepția, jurisdicții cu caracter permanent constituind regula.

B. În funcție de modalitatea de funcționare distingem între:

a. Jurisdicții ca rezolvă pe calea arbitrară (Curtea permanentă de arbitraj);

b. Jurisdicții care rezolvă pe calea judiciară (C.I.J., C.P.I )

Obs! Calea judiciară reprezintă regula, arbitrajul reprezintă excepția, inclusiv în dreptul intern.

C. În funcția de sferă subiectelor de drept implicate, distingem între:

a. Jurisdicții în fața cărora pot compărea doar statele (C.I.J.);

b. Jurisdicții în fața cărora pot compărea mai multe categorii de subiecte de drept internațional (state, persoane fizice, grupuri de persoane fizice, organizați non-guvernamentale - CEDO, TIDM)