Analiza economico financiară

CAPITOLUL 1

BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICE ŞI FINANCIARE

1.1. Conţinutul analizei economico – financiare

Mediul economic în care îşi desfăşoară activitatea o firmă este în permanentă mişcare, ca urmare a acţiunii factorului timp care produce modificări semnificative în costul resurselor materiale, umane şi financiare. Astfel, dinamismul mediului economic în care activează orice firmă îi pune permanent acesteia problema adaptării la noile condiţii, respectând criteriile de competitivitate şi eficienţă.

Pentru aceasta este necesar ca managementul firmei să cunoască situaţia actuală a firmei, să identifice punctele slabe şi punctele forte ale acesteia. Analiza reprezintă aşadar prima etapă în stabilirea măsurilor necesare corectării deficienţelor şi accentuării laturilor pozitive ale activităţii firmei.

Analiza economico – financiară reprezintă un anasamblu de concepte, tehnici şi instrumente de tratare a informaţiilor cu scopul diagnosticării stării unei entităţi economice, a aprecierii nivelului calitativ al performanţelor acesteia în condiţiile existenţei unui mediu concurenţial dinamic.

Analiza economico-financiară studiază fenomenele economice prin descompunerea lor în elemente componente, cu scopul identificării cauzelor de ordin primar care le generează, a factorilor care stau la baza formării acestora.

Diagnosticarea înseamnă identificarea variabilelor cheie ale stării şi dinamicii fenomenelor, a interacţiunii dintre acestea, cu scopul de a proiecta măsuri de corecţie a influenţelor negative asupra performanţelor firmei şi de amplificare a celor favorabile.

1.2. Etapele procesului de analiză economico-financiară

Etapele principale ale procesului metodologic de realizare a analizei financiare sunt următoarele:

1. Delimitarea obiectivului analizei presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate. Rezultatele pot fi consemnate sub forma gradului de realizare a indicatorilor programaţi sau normaţi. Delimitarea obiectivului se face în timp şi spaţiu, utilizând anumite metode de evaluare şi calcul.

2. Construirea bazei informaţionale necesare analizei. Formarea bazei informaţionale reprezintă o etapă de maximă importanţă deoarece reprezintă punctul de plecare al întregului proces. Sursele informaţionale sunt multiple şi variate. Ele pot fi localizate atât în cadrul firmei analizate – date operative, tehnice, financiare, contabile, organigramă, etc., cât şi în exteriorul său – publicaţii de specialitate, studii şi analize sectoriale, rapoarte elaborate de organizaţii de ramură, informaţii de natură statistică.

3. Prelucrarea bazei informaţionale. Necesitatea acestei etape rezidă atât în asigurarea fiabilităţii datelor şi informaţiilor colectate, eliminarea neconcordanţelor potenţiale, cât şi asigurarea în timp a comparabilităţii indicatorilor valorici.

4. Analiza situaţiei de fapt, a mecanismului prin care cauzele interne, şi, respectiv externe influenţează evoluţia fenomenului analizat. În acest sens analistul financiar dispune de un aparataj metodologic complex, format din metode, tehnici şi instrumente ştiinţifice.

5. Stabilirea programului de acţiune şi etapizarea acestuia. Se impune eşalonarea în timp a măsurilor propuse, precum şi cuantificarea eforturilor financiare necesare adoptării lor şi respectiv a efectelor scontate (diminuări de costuri şi/sau majorări de venituri sau încasări).

6. Aplicarea măsurilor propuse.

7. Monitorizarea rezultatelor obţinute şi efectuarea corecţiilor (actualizărilor). Necesitatea acestei ultime etape este justificată tocmai de dinamica mediului economic în ansamblu şi de validarea efectelor estimate iniţial.