Finanțe Publice

Curs
7/10 (4 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 151 în total
Cuvinte : 74984
Mărime: 1.20MB (arhivat)
Publicat de: Vlad-Fabian Vlad
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Georgeta Dragomir

Cuprins

  1. INTRODUCERE
  2. PARTEA I. – LOCUL FINANŢELOR PUBLICE ÎN ECONOMIE
  3. CAPITOLUL I.
  4. FINANŢELE, ÎN CONŢINUT ŞI DOCTRINE
  5. 1.1. Finanţele – concepte, repere istorice şi perspective
  6. 1.2. Teorie financiară
  7. 1.3. Finanţele – categorie economică
  8. 1.4. Elemente comparative şi definitorii
  9. 1.5. Finanţele, ca ştiinţă şi disciplină de studiu
  10. CAPITOLUL II.
  11. FUNCŢIILE ŞI ROLUL FINANŢELOR PUBLICE
  12. 2.1. Funcţia de repartiţie
  13. 2.1.1. Constituirea fondurilor
  14. 2.1.2. Dirijarea fondurilor băneşti
  15. 2.2. Funcţia de control a finanţelor publice
  16. 2.2.1. Conţinut şi forme de control
  17. 2.2.2 Principalele instituţii cu atribuţii de control
  18. 2.3. Rolul finanţelor publice
  19. CAPITOLUL III.
  20. ORGANIZARE FINANCIARĂ ŞI SECTORUL PUBLIC ÎN ECONOMIE
  21. 3.1 Mecanismul financiar, ca o componentă a mecanismului
  22. de funcţionare a economiei
  23. 3.2. Structura finanţelor României
  24. 3.3. Sistemul fondurilor de resurse financiare
  25. 3.4. Sectorul public în economia naţională
  26. 3.5. Sistemul financiar public şi de credit
  27. 3.6. Tendinţele resurselor financiare publice
  28. 3.7. Pârghiile financiare
  29. 3.8. Planificarea financiară
  30. 3.9. Reglementarea juridică a finanţelor publice
  31. CAPITOLUL IV.
  32. POLITICA FINANCIARĂ A STATULUI
  33. 4.1. Politica financiară şi instrumente specifice
  34. 4.2. Domenii de acţiune
  35. PARTEA a II-a – SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE
  36. CAPITOLUL V.
  37. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE – STRUCTURI ŞI DINAMICĂ
  38. 5.1. Conţinutul cheltuielilor publice
  39. 5.2. Tipologia cheltuielilor publice
  40. 5.3. Nivelul, structura şi dinamica cheltuielilor publice
  41. CAPITOLUL VI.
  42. CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACŢIUNI SOCIAL-CULTURALE
  43. 6.1. Caracteristici generale şi structură
  44. 6.2. Cheltuielile pentru învăţământ
  45. 6.3. Cheltuielile pentru cultură şi artă
  46. 6.4. Cheltuielile pentru sănătate
  47. 6.5. Cheltuieli cu securitatea socială
  48. 6.6. Investiţiile în resursele umane
  49. CAPITOLUL VII
  50. CHELTUIELI PUBLICE PENTRU OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI ECONOMICE
  51. 7.1. Conţinutul, nivelul şi structura cheltuielilor
  52. 7.2. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare
  53. 7.3. Eficienţa cheltuielilor publice
  54. CAPITOLUL VIII.
  55. CHELTUIELI PUBLICE PRIVIND ADMINISTRAŢIA DE STAT, ORDINEA
  56. INTERNÃ ŞI APĂRAREA
  57. 8.1. Conţinutul, nivelul şi structura cheltuielilor privind serviciile publice
  58. generale
  59. 8.2. Conţinutul, structura şi nivelul cheltuielilor pentru scopuri militare; rolul şi
  60. locul lor în ansamblul cheltuielilor publice
  61. PARTEA a III-a – SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE
  62. CAPITOLUL IX.
  63. VENITURILE FISCALE – STRUCTURĂ, PRINCIPII ŞI CARACTERISTICI
  64. 9.1. Resursele financiare publice – aspecte generale
  65. 9.2. Impozitele şi rolul lor
  66. 9.3. Elementele impozitului
  67. 9.4. Impunerea şi principiile impunerii
  68. 9.5. Aşezarea impozitelor
  69. 9.6. Clasificarea impozitelor
  70. CAPITOLUL X. IMPOZITELE DIRECTE
  71. 10.1. Conţinutul şi structura impozitelor directe
  72. 10.2. Impozitul pe venit
  73. 10.2.1. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice
  74. 10.2.2. Impozitul pe veniturile persoanelor juridice
  75. 10.2.3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
  76. 10.3. Impozitele pe avere
  77. 10.4. Dubla impunere internaţională
  78. CAPITOLUL XI. IMPOZITELE INDIRECTE
  79. 11.1. Caracteristici şi implicaţii
  80. 11.2. Taxele de consumaţie
  81. 11.2.1. Taxa pe valoarea adăugată
  82. 11.2.2. Taxa pe valoarea adăugată în România
  83. 11.3. Monopolurile fiscale
  84. 11.4. Taxele vamale
  85. 11.5. Elemente comparative privind impozitele şi taxele
  86. 11.6. Taxele de înregistrare şi de timbru
  87. 11.7. Repercusiunea impozitelor
  88. 11.8. Evaziunea fiscală
  89. CAPITOLUL XII. ÎMPRUMUTURILE DE STAT ŞI DATORIA PUBLICĂ
  90. 12.1. Împrumuturile de stat, în trăsături definitorii
  91. 12.2. Instrumentele împrumuturilor de stat
  92. 12.3. Tehnica împrumuturilor de stat
  93. 12.4. Operaţiunile împrumuturilor de stat
  94. 12.5. Datoria publică
  95. 12.6. Datoria externă
  96. 12.7. Trezoreria şi funcţiile ei financiare
  97. 12.8. Rolul Trezoreriei în limitarea datoriei publice
  98. PARTEA a IV- a – BUGETUL DE STAT ŞI ECHILIBRUL FINANCIAR
  99. CAPITOLUL XIII. BUGETUL DE STAT
  100. 13.1. Bugetul de stat – concept, structură, funcţii
  101. 13.2. Principii bugetare
  102. 13.3. Procesul bugetar
  103. 13.4. Echilibrul financiar, parte integrantă a echilibrului economic
  104. TESTE DE EVALUARE
  105. Bibliografie

Extras din curs

INTRODUCERE

Disciplina are ca scop principal realizarea pregătirii studenţilor pe

problemele financiare generale şi ale finanţelor publice în special, domenii de o

mare complexitate şi utilitate practică, absolut necesare pentru înţelegerea,

aprofundarea şi gestionarea fenomenelor economice actuale.

Obiectivele disciplinei de studiu concordă cu obiectivele planurilor de

învăţământ. Structura cursului permite studentului să realizeze o pregătire

graduală, începând cu aspectele conceptuale şi de organizare financiară, în

evoluţie, continuate cu însuşirea mecanismelor şi specificului activităţii, în

planul finanţelor publice.

Lucrarea sistematizează cele mai importante cunoştinţe care asigură baza

pregătirii viitorilor specialişti în finanţe, le oferă instrumentele de lucru necesare

pentru integrarea lor în activitatea economică şi pentru soluţionarea problemelor

concrete cu care se vor confrunta ca personal de specialitate sau ca manageri.

De asemenea, formatul acestui curs permite un traseu logic şi accesibil al

pregătirii teoretice şi practice, cu posibilitatea autoevaluării, prin verificarea

cunoştinţelor şi corectarea eventualelor erori de asimilare şi înţelegere.

Conţinutul disciplinei contribuie la realizarea unei formări la nivel

superior a cursantului şi economistului în general, asigurându-i pregătirea

teoretică în sfera fenomenelor specifice finanţelor publice în economia de piaţă,

precum şi elemente de practică prin însuşirea tehnicilor de derulare a

mecanismelor financiare, care îşi pun amprenta pe activitatea fiecărei societăţi

comerciale şi instituţii, a fiecărui individ şi a unui stat în ansamblul său.

PARTEA I. – LOCUL FINANŢELOR PUBLICE ÎN ECONOMIE

CAPITOLUL I.

FINANŢELE, ÎN CONŢINUT ŞI DOCTRINE

1.1. Finanţele – concepte, repere istorice şi perspective

1.2. Teorie financiară

1.3. Finanţele – categorie economică

1.4. Elemente comparative şi definitorii

1.5. Finanţele, ca ştiinţă şi disciplină de studiu

1.1. Finanţele – concepte, repere istorice şi perspective

Finanţele reprezintă un concept cu semnificaţii multiple şi controversate, dacă

pornim de la sensul de ştiinţă a gestiunii patrimoniului individual, a patrimoniului unei

întreprinderi sau a fondurilor publice, până la ansamblul de profesiuni care au ca obiect banii

şi modalităţile specifice de reprezentare, în principal valorile mobiliare.

Literatura de specialitate abordează combinaţii de genul sistem financiar-monetar sau

sistem financiar – bancar, naţional sau mondial, cu semnificaţii precizate incomplet de teorie

şi în permanentă dinamică, cauzată de mutaţiile care se produc la nivelul elementelor

componente, al mecanismelor care le conferă mişcare şi sens sau în plan global. Sistemul

financiar naţional poate fi definit ca un ansamblu specific de instituţii, reglementări şi

practici, cu scopul finanţării activităţii economice.

Originea cuvântului “finanţe”, reprodus în mod aproape similar de majoritatea

limbilor europene (ca şi alţi termeni de specialitate), nu este complet elucidatã. Numeroşi

specialişti în economie au gãsit rãdãcinile acestui cuvânt în preajma secolului al XII- lea, întrun

verb franco-picard (N-E Franţei) - “finer”- cu semnificaţia de “a da un termen unui

contract”, raportat la schimburile comerciale, origine relativ puţin probabilã dar posibil de

argumentat prin apariţia târgurilor, (în particular a celui de la Champagne) şi prin

reglementarea şi controlul lor imediat de cãtre puterea regalã. In fapt, acest verb are de

asemenea sensul de “a plãti impozitele regelui”, deci în afara sferei pieţei1.

Alţi economişti au cãutat originea cuvântului în latinã, finis - semnificã încheierea

unei operaţiuni contractuale sau termen de plată, cu diferite derivate care se regãsesc în

textele juridice de la sfârşitul secolului al XIII-lea şi secolul al XIV-lea.

Romanii foloseau cuvântul “fiscus” pentru a desemna coşul în care se depuneau

dările, fiscul fiind întâlnit ulterior cu sensul de visterie, trezoreria statului, sistemul

organismelor care au ca atribuţii stabilirea, încasarea şi administrarea impozitelor şi taxelor.

În unele ipoteze, se afirmă cã originea acestui concept este localizatã spre sfârşitul sec. al XIlea,

cu referire la impozitul pontifical, ca fiscalitate suprateritorialã şi la constituirea dreptului

canonic, ceea ce poate explica integrarea acestei expresii în formulele contractuale. Alte

studii regăsesc termenul de fiscus mult mai adânc în istorie, încă din vremea împăratului

August (63 î. H.), definind organul financiar care încasa impozitele, taxele, amenzile în

provinciile imperiale şi care aparţineau în totalitate împăratului, spre deosebire de „aerarium”

1 Jean-Marie Thiveaud- “Le risque et son prix: génése d`un concept”, Révue d`Economie Financière, 1996.

care îndeplinea acelaşi rol în provinciile senatoriale iar veniturile colectate aparţineau

poporului2.

În Franţa secolului al XV-lea se utiliza pentru prima dată cuvântul finanţe în raport cu

gospodăria publică, respectiv finanţe însemna o sumã de bani şi un venit al statului; se

foloseau expresiile hommes de finances şi financiers pentru arendaşii de impozite şi pentru

persoanele care încasau impozitele regale.

Din secolul al XV-lea până în secolul al XVII–lea, în limba germană termenul finanz

însemna o plată în bani iar prin denumirea de finanzen erau recunoscuţi cămătarii, încasatorii

de bani.

În literatura noastră de specialitate s-a acceptat originea latinã a finanţelor3, de la

verbul “finare”= a termina, a încheia un diferend, o acţiune judecãtoreascã care presupune

o platã în bani.

În orice situatie, “finanţe” semnificã o platã în bani iar pânã în secolul al XIX-lea se

raporteazã, în majoritatea cazurilor, la domeniul public, la stat, implicit la sistemul de

impozite sau la creditul public. Deşi cuvântul nu se utiliza ca atare, finanţele au existat în

fond din timpul primelor societăţi umane care s-au organizat în forme statale, prin atragerea

resurselor sub formă de tezaur de pietre şi metale preţioase din pradă de război, confiscări,

tributuri, etc. Până în secolul al XVII-lea, finanţele statului reprezentau un secret care nu

trebuia cunoscut de popor. Pentru prima dată, veniturile şi cheltuielile statului au fost făcute

publice în Anglia sub regele Carol I (1600-1649), practică abordată în Franţa abia în 1814,

sub împăratul Napoleon I.

Preview document

Finanțe Publice - Pagina 1
Finanțe Publice - Pagina 2
Finanțe Publice - Pagina 3
Finanțe Publice - Pagina 4
Finanțe Publice - Pagina 5
Finanțe Publice - Pagina 6
Finanțe Publice - Pagina 7
Finanțe Publice - Pagina 8
Finanțe Publice - Pagina 9
Finanțe Publice - Pagina 10
Finanțe Publice - Pagina 11
Finanțe Publice - Pagina 12
Finanțe Publice - Pagina 13
Finanțe Publice - Pagina 14
Finanțe Publice - Pagina 15
Finanțe Publice - Pagina 16
Finanțe Publice - Pagina 17
Finanțe Publice - Pagina 18
Finanțe Publice - Pagina 19
Finanțe Publice - Pagina 20
Finanțe Publice - Pagina 21
Finanțe Publice - Pagina 22
Finanțe Publice - Pagina 23
Finanțe Publice - Pagina 24
Finanțe Publice - Pagina 25
Finanțe Publice - Pagina 26
Finanțe Publice - Pagina 27
Finanțe Publice - Pagina 28
Finanțe Publice - Pagina 29
Finanțe Publice - Pagina 30
Finanțe Publice - Pagina 31
Finanțe Publice - Pagina 32
Finanțe Publice - Pagina 33
Finanțe Publice - Pagina 34
Finanțe Publice - Pagina 35
Finanțe Publice - Pagina 36
Finanțe Publice - Pagina 37
Finanțe Publice - Pagina 38
Finanțe Publice - Pagina 39
Finanțe Publice - Pagina 40
Finanțe Publice - Pagina 41
Finanțe Publice - Pagina 42
Finanțe Publice - Pagina 43
Finanțe Publice - Pagina 44
Finanțe Publice - Pagina 45
Finanțe Publice - Pagina 46
Finanțe Publice - Pagina 47
Finanțe Publice - Pagina 48
Finanțe Publice - Pagina 49
Finanțe Publice - Pagina 50
Finanțe Publice - Pagina 51
Finanțe Publice - Pagina 52
Finanțe Publice - Pagina 53
Finanțe Publice - Pagina 54
Finanțe Publice - Pagina 55
Finanțe Publice - Pagina 56
Finanțe Publice - Pagina 57
Finanțe Publice - Pagina 58
Finanțe Publice - Pagina 59
Finanțe Publice - Pagina 60
Finanțe Publice - Pagina 61
Finanțe Publice - Pagina 62
Finanțe Publice - Pagina 63
Finanțe Publice - Pagina 64
Finanțe Publice - Pagina 65
Finanțe Publice - Pagina 66
Finanțe Publice - Pagina 67
Finanțe Publice - Pagina 68
Finanțe Publice - Pagina 69
Finanțe Publice - Pagina 70
Finanțe Publice - Pagina 71
Finanțe Publice - Pagina 72
Finanțe Publice - Pagina 73
Finanțe Publice - Pagina 74
Finanțe Publice - Pagina 75
Finanțe Publice - Pagina 76
Finanțe Publice - Pagina 77
Finanțe Publice - Pagina 78
Finanțe Publice - Pagina 79
Finanțe Publice - Pagina 80
Finanțe Publice - Pagina 81
Finanțe Publice - Pagina 82
Finanțe Publice - Pagina 83
Finanțe Publice - Pagina 84
Finanțe Publice - Pagina 85
Finanțe Publice - Pagina 86
Finanțe Publice - Pagina 87
Finanțe Publice - Pagina 88
Finanțe Publice - Pagina 89
Finanțe Publice - Pagina 90
Finanțe Publice - Pagina 91
Finanțe Publice - Pagina 92
Finanțe Publice - Pagina 93
Finanțe Publice - Pagina 94
Finanțe Publice - Pagina 95
Finanțe Publice - Pagina 96
Finanțe Publice - Pagina 97
Finanțe Publice - Pagina 98
Finanțe Publice - Pagina 99
Finanțe Publice - Pagina 100
Finanțe Publice - Pagina 101
Finanțe Publice - Pagina 102
Finanțe Publice - Pagina 103
Finanțe Publice - Pagina 104
Finanțe Publice - Pagina 105
Finanțe Publice - Pagina 106
Finanțe Publice - Pagina 107
Finanțe Publice - Pagina 108
Finanțe Publice - Pagina 109
Finanțe Publice - Pagina 110
Finanțe Publice - Pagina 111
Finanțe Publice - Pagina 112
Finanțe Publice - Pagina 113
Finanțe Publice - Pagina 114
Finanțe Publice - Pagina 115
Finanțe Publice - Pagina 116
Finanțe Publice - Pagina 117
Finanțe Publice - Pagina 118
Finanțe Publice - Pagina 119
Finanțe Publice - Pagina 120
Finanțe Publice - Pagina 121
Finanțe Publice - Pagina 122
Finanțe Publice - Pagina 123
Finanțe Publice - Pagina 124
Finanțe Publice - Pagina 125
Finanțe Publice - Pagina 126
Finanțe Publice - Pagina 127
Finanțe Publice - Pagina 128
Finanțe Publice - Pagina 129
Finanțe Publice - Pagina 130
Finanțe Publice - Pagina 131
Finanțe Publice - Pagina 132
Finanțe Publice - Pagina 133
Finanțe Publice - Pagina 134
Finanțe Publice - Pagina 135
Finanțe Publice - Pagina 136
Finanțe Publice - Pagina 137
Finanțe Publice - Pagina 138
Finanțe Publice - Pagina 139
Finanțe Publice - Pagina 140
Finanțe Publice - Pagina 141
Finanțe Publice - Pagina 142
Finanțe Publice - Pagina 143
Finanțe Publice - Pagina 144
Finanțe Publice - Pagina 145
Finanțe Publice - Pagina 146
Finanțe Publice - Pagina 147
Finanțe Publice - Pagina 148
Finanțe Publice - Pagina 149
Finanțe Publice - Pagina 150
Finanțe Publice - Pagina 151

Conținut arhivă zip

  • Finante Publice.pdf

Alții au mai descărcat și

Salariul - venit fundamental stimulativ al forței de muncă

INTRODUCERE În multe ţări ale lumii, dezvoltarea managementului resurselor umane trece printr-o profundă schimbare, în conformitate cu strategiile...

Veniturie proprii ale bugetelor locale și administrarea acestora

I. Introducere Bugetul local - principala formă de finanțare a administrațiilor locale Bugetul local este sursa de finanțare pentru acțiunile...

Curs de Fiscalitate

Tema 1. Continutul social-economic al impozitelor 1. Aparitia si evolutia impozitelor 2. Continutul social – economic al impozitelor 3....

Fiscalitate

Denumirea de “fisc” provine din limba latina , unde “fiscus” insemna cos sau paner. Termenul de fiscalitate este definit de La Rousse ca un sistem...

Control Financiar

CURS 1 CONCEPTUL DE CONTROL FINANCIAR 1.-Prezentare generala a conceptului de control in general si a controlului financiar in special...

Contabilitate și Fiscalitate în Dezvoltarea Firmei

Cap. I. Fiscalitatea in dezvoltarea intreprinderilor. Standardele internationale de contabilitate. Obiectivul situatiilor financiare este acela...

Fiscalitate

CONSIDERATII INTRODUCTIVE 1. Necesitatea impozitului Satisfacerea nevoilor colective ale oricarei societati impune realiazrea unor venituri...

Venituri Publice

Veniturile publice includ resursele financiare ale administratiei de stat, ale asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice cu...

Te-ar putea interesa și

Mutații în Dinamica și Structura Cheltuielilor Publice

Capitolul 1 Structura cheltuielilor publice şi indicatori specifici analizei cheltuielilor publice 1.1 Conţinutul economic al cheltuielilor...

Fiscalitatea și Comportamentul Contribuabilului

Cap.1 Elemente de teorie fiscală 1.1 Definirea taxelor şi impozitelor Apariţia şi evoluţia impozitelor poate fi caracterizată ca un proces...

Cheltuielile Publice cu Sănătatea

INTRODUCERE Materialul de faţă analizează serviciile de sănătate din România, subliniind semnificaţia pe care calitatea, echitatea şi...

Trezoreria Finanțelor Publice

Finantele publice sunt reprezentate în România printr-un sistem complex de relatii economice prin care se asigura formarea si reparizarea...

Descentralizarea și Autonomia Finanțelor Publice Locale

CAPITOLUL I FINANTELE PUBLICE LOCALE-IN CONTEXTUL PROCESULUI DESCENTRALIZARII FINANCIARE 1.Conceptul finantelor publice locale pe plan...

Locul și Rolul Impozitelor pe Avere în Sistemele Moderne de Impozite

CAPITOLUL 1. LOCUL IMPOZITELOR PE AVERE ÎN SISTEMUL DE IMPOZITE ACTUAL Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii deoarece...

Studiu Privind Veniturile și Cheltuielile Publice ale României

Structura bugetelor publice Bugetele publice se compun din două părţi: partea de venituri şi partea de cheltuieli. Evidenţierea distinctă a...

Sursele de finanțare a bugetului de stat

1.INTRODUCERE Bugetul de stat constituie principala componentă a sistemului bugetar. În economia modernă, bugetul de stat nu mai constituie un...

Ai nevoie de altceva?