Interesele și modalitățile multinaționalismului

1.Interesele intreprinderilor de a deveni multinationale

2.Modalitati de realizare a multinationalismului

2.1.Stabilirea verigii de activitate ce se poate amplasa in strainatate

2.2.Analiza modalitatilor de intrare sau interactiune cu piata straina

2.3.Trecerea de la colaborare spre integrare completa

1.Interesele intreprinderilor de

a deveni multinationale

Exista mai multe intrebari legate de multinationalism, si anume:

-ce anume determina o intreprindere sa devina multinationala?

-de ce unele intreprinderi multinationale au succes, iar altele nu?

-de ce unele sectoare de activitate devin mai mult multinationale ?

-de ce unele tari investesc in strainatate mai mult decat altele?

Raspunsurile sunt multiple, complicate si mereu sunt completate cu noi idei.

-In primul rand, exista teoria unui avantaj specific, in sensul ca o intreprindere investeste in strainatate pentru a exploata un avantaj propriu sau specific ei;

-Apoi, exista explicatia determinista care considera decizia de investitii in exterior ca pornind de la structura pietei de tip monopol sau oligopol, astfel ca intreprinderile intra in anumite mecanisme chiar fara voia lor, dar impinse de necesitatea de a maximiza profitul.

-exista si explicatii de ordin macroeconomic, cum ar fi:

-cresterea eficientei economice;

-sporirea afacerii prin penetrarea unor piete straine, fortarea unor bariere tarifare sau netarifare;

-dorinta de a creste competitivitatea globala.

Exista 4 abordari ale mutinationalismului:

1. Implantarea strainilor pentru a exploata un avantaj specific (avantaj concurential)

Avantajul specific sau concurential imbraca trei forme prinncipale: tehnologie, marca si marime(dimensiune).

O analiza a fiecareia din aceste forme arata ca ele se sustin si se amplifica reciproc.

a)Superioritatea tehnologica echivaleaza cu cunostintele superioare (traduse de americani Know-how, de francezi Savoire-faire),referindu-se la cunostinte din mai multe domenii: tehnologice,organizationale,comerciale.

b)Reputatia sau marca completeaza avantajul concurential, decurgand din cunostintele superioare tehnologice,dar avand ca domeniu special marketingul performant. FORD,McDONALD's,COCA-COLA, MICROSOFT,NIKE sunt exemple puternice in acest sens.

c) Marimea sau dimensiunea mare este interpretata ca o garantie a unor capacitati materiale si financiare ale firmei straine, care amplifica primele doua forme de avantaj concurential. Marile firme isi prezinta valoarea si structura activelor, cifra de afaceri, profitul, numarul de personal, cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea etc., tocmai pentru a fructifica o serie de avantaje ale unei firme mari.

Marile firme exploateaza urmatoarele avantaje legate de marimea lor:

-mijloace de a face activitati de cercetare-dezvoltare si deci de a crea sau

amplifica avantajele tehnologice;

-mijloace de a face publicitate la scara mare, creand sau extinzand reputatia sau

marca;

-posibilitatea de a negocia in forta cu furnizorii locali, obtinand preturi

avantajoase pe piata in care vin ;

-putere financiara mare, care o avantajeaza in tranzactii de cumparare, de creditare etc.

Dezavantaje:

-marile firme pot neglija pietele mici, ori toate pietele la inceput (start-up) pot fi considerate ca fiind mici;

-exista riscul ca marile firme sa nu se manifeste cu intreg avantajul concurential.

2. Rolul structurii de piata in decizia de investitii multinationale

Se apreciaza ca exista doua situatii importante de la care pleaca o firma pentru a face investitii in afara.

Exploatarea ciclului de productie pentru a putea sa-si conserve pozitia de monopol.

Economistul Raymond Vernon a tratat tema ciclului de productie in explicarea comportamentului firmelor americane de a alege intre a exporta sau a produce in strainatate, elaborand un tablou al fluxurilor de productie si de schimburi intre state in functie de fazele ciclului de viata a unui produs (crestere, maturizare, declin). Practic, dupa ce isi exploateaza acest monopol pe piata nationala, firma inovatoare va trece la exporturi si in final la producerea in strainatate.

Teoria ciclului de viata a fost valabila pana in anii 1990, dar dupa aceea se observa o accelerare fara precedent a progresului tehnic, a posibilitatilor de telecomunicatii si transport. Practic. una din caracteristicile produselor de inalta tehnologie (IT) este reducerea ciclului de viata concomitent cu o crestere exponentiala a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare.

Aceasta este o strategie tipica de monopol bazat pe inovare, iar in ultima vreme. aceasta strategie

este completata de ideile de ,,time in market" si “copy exactly” asa cum au fost ele lansate de

societatea INTEL.

Expresia “time in market" este folosita pentru a desemna timpul foarte redus dintre conceperea

unui produs si punerea lui pe piata.

Expresia ,,copy exactly" presupune ca orice modificare in procesul de productie sau in dotare

este realizata simultan in toate unitatile de productie. De exemplu, un procesor INTEL este

disponibil peste tot in lume, practic in acelasi timp.

Aceste strategii asigura avantajul monopolist, tinand seama de ciclul de viata mult scurtat

concomitent cu mondializarea productiei, astfel ca firma inovatoare produce si ofera un produs

sau un serviciu simultan in toata lumea.