Extras din curs

Etapele cercetarii statistice:observare,prelucrarea,analiza și interpretarea datelor.

Observarea statistică este condiționată de scopul cercetării, de particularitățile obiectului studiat și de tehnica de calcul folosită în procesul de prelucrare ulterioară a datelor observării. De aceea, planul observării statistice trebuie să cuprindă problemele metodologice și organizatorice care trebuie rezolvate pentru realizarea unei observări statistice și care se referă la: scopul observării, obiectul observării, programul observării, unitatea de observare, timpul și locul observării, formulare și instrucțiuni, măsurile organizatorice necesare desfășurării normale a operației de culegere a datelor. Scopul observării este subordonat scopului general pentru care s-a organizat cercetarea statistică. Scopul general al cercetării este legat de funcțiile statisticii ca știință socială și ca activitate practică de informare. Scopul special al unei observări statistice se determină în funcție de necesitățile specifice de informații pentru domeniul în care se organizează cercetarea și se încadrează în scopul general al acesteia.

Clasificarea observarii statistice se poate realiza in functie de urmatoarele criterii:

- dupa numarul de unitati statistice;

- dupa perioada de timp la care se organizeaza;

- dupa modul de organizare..

În urma observării statistice se obține o masă amorfă de date individuale cu care se caracterizează fiecare unitate, fără a putea stabili dacă există sau nu legături între unitățile observate sau între caracteristicile acestora

Prelucrarea statistică se folosește în două sensuri: un sens larg, sinonim cu conținutul cercetării statistice, deci de trecere de la date individuale la indicatori generalizatori și un sens restrâns, care se referă la prelucrarea primară, adică la sistematizarea datelor observării. Sistematizarea datelor observate este prima operațiune care se realizează în procesul de prelucrare și presupune centralizarea datelor individuale la un centru de prelucrare și obținerea indicatorilor agregați. Centralizarea statistică este operațiunea de strângere a formularelor la centrul de prelucrare și obținerea indicatorilor absoluți totalizatori pe grupe și pe întreaga colectivitate. După mijloacele de calcul utilizate, prelucrarea este: - manuală, utilizată când volumul colectivității înregistrate este relativ mic și studiul se efectuează de o echipă de cercetători, care utilizează calculatoarele de birou și de buzunar; - electronică (automatizată), care utilizează microelectronica și calculatoarele personale, prezentând avantaje în ceea ce privește cantitatea și calitatea informației, cât și operativitatea cu care se obțin rezultatele. 46

Rezultatele prelucrării electronice se concretizează în indicatori totalizatori, medii și indicatori de variație, ecuații de estimare, indicatori de corelație și regresie, grafice analitice. Prelucrarea electronică a informației a permis, pe de o parte, lărgirea ariei de aplicabilitate a statisticii, iar pe de altă parte, a condus la adâncirea analizei statistice, mai ales a analizei factoriale.

Analiza datelor statistice: Metoda grupării este considerată metodă de bază în cercetarea statistică, fiind utilizată pentru trecerea de la o masă amorfă de date individuale diferite la o omogenizare a acestora.

Omogenizarea datelor pe grupe se poate face utilizând criterii de grupare care pot fi interpretate și ca factori determinanți. După conținutul caracteristicii de grupare există: grupări cronologice, grupări teritoriale și grupări atributive. Grupările cronologice presupun utilizatea drept caracteristică de grupare a unei variabile de timp. Un exemplu de acest fel îl constituie gruparea firmelor după anul înființării sau orice separare după o caracteristică de timp, care determină o structurare calitativă a colectivității. Grupările teritoriale sunt utilizate pentru a separa unitățile colectivității în grupe omogene după un criteriu de spațiu, putându-se obține grupări teritorial - administrative, grupări pe zone geografice etc. Grupările atributive se utilizează pentru toate celelalte caracteristici care alcătuiesc programul observării (cu excepția celor de timp și spațiu) și care pot fi: caracteristici cantitative (numerice) și calitative (nenumerice). De obicei, noțiunea de grupare include toate variabilele statistice, dar cu precădere pe cele numerice, în timp ce grupările nenumerice se mai numesc și clasificări și au, de regulă, caracter permanent și oficial.