Politici Fiscale Europene

De ce a apărut Uniunea Europeană?

Ideea unei organizaţii supranaţionale a luat fiinţă după cel de al doilea război mondial şi a avut la bază:

motivul politic: o organizaţie supranaţională ar putea elimina un posibil război în Europa.

motivul economic: pieţele mai mari vor promova o creştere a competitivităţii ducând astfel la o creştere a productivităţii şi a standardului de viaţă

Ce este Uniunea Europeană?

o asociere voluntară a statelor europene, în domeniul economic şi politic, cu scopul de a asigura menţinerea păcii în Europa şi de a favoriza progresul economic şi social.

Etapele constituirii Uniunii Europene

- 9 mai 1950 – Declaraţia Schuman (punerea în comun a resurselor de cărbune şi oţel din Franţa şi Germania)

- 18 aprilie 1951 - Tratatul de la Paris (Belgia, Italia, Luxenbourg, Olanda)

– se instituie Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului (CECO)

→ crearea unei pieţe comune a cărbunelui şi a oţelului prin:

- eliminarea tarifelor vamale la comerţul dintre ele

- practicarea unor taxe comune pentru produsele venite din alte state

- 25 martie 1957 – Tratatul de la Roma – se instituie:

Comunitatea Economică Europeană (CEE)

Comunitatea Europenă a Energiei Atomice (EURATOM)

- anul 1967: CECO + CEE + EURATOM → Comunităţile Europene

- 1967-1992: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Spania, Portugalia.

- 7 februarie 1992 - Tratatul de la Maastrich

Comunitatea Economică Europeană (organizaţie în principal economică) devine Uniunea Europeană.

- Uniunea Europeană devine o construcţie cu 3 piloni, care va fi menţinută şi dezvoltată continuu

Cei trei piloni ai Uniunii Europene

Pilonul I: Dimensiunea comunitară

Dimensiunea comunitară presupune:

- Uniunea vamală

- Piaţa Unică

- Uniunea Economică şi Monetară

Uniunea Vamală

Crearea Uniunii Vamale în cadrul Uniunii Europene a început în anul 1968 când:

– taxele vamale şi restricţiile, în special cele cantitative, din comerţul între statele membre au fost eliminate;

– statele membre practică un tarif vamal unic şi o politică comercială comună în relaţiile cu ţările terţe.

Piaţa Unică

Reprezintă o zonă fără frontiere interne, în care este asigurată mişcarea liberă a bunurilor, servicilor, capitalului şi a persoanelor.

Realizarea pieţei unice a fost un proces îndelungat care a avut drept obiective:

– eliminarea taxelor vamale şi a restricţiilor cantitative în comerţul între statele membre;

– înlăturarea controlului de rutină la frontiere între statele membre pentru produse şi persoane;

– renunţarea la alte bariere, al căror efect asupra circulaţiei libere este similar cu cel indus de restricţiile cantitative, şi anume: bariere tehnice şi bariere fiscale;

– îmbunatăţirea performanţelor pieţei unice pentru a răspunde cerinţelor atât ale cetăţenilor europeni, care doresc o economie capabilă să creeze locuri de muncă durabile şi să asigure un standard de viaţă ridicat, cât şi ale firmelor, cărora le este necesar un mediu de afaceri competitiv.

Uniunea Economică şi Monetară

UEM şi simbolul acesteia, moneda unică - EURO, reprezintă cea de a doua mare etapă în dezvoltarea Integrării Europene.

Uniunea Economică şi Monetară urmăreşte 3 obiective:

- desăvârşirea pieţei unice – prin adăugarea dimensiunii monetare;

- întărirea stabilităţii monetare în zona euro;

- mărirea competitivităţii spaţiului european în competiţia cu celelalte forţe mondiale – SUA şi Japonia (contribuind la creştere economică şi crearea de locuri de muncă).

Criteriile de convergenţă pentru admiterea în zona euro

(1) STABILITATEA PREŢURILOR Rata inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata medie a inflaţiei din trei state membre cu cea mai mică inflaţie.

(2) STABILITATEA CURSULUI DE SCHIMB Moneda naţională să respecte limitele normale de fluctuaţie (+/- 15%), fără tensiuni severe pentru o perioadă de cel puţin doi ani

(3) CONVERGENŢA RATEI DOBANZII PE TERMEN LUNG Rata dobânzii să nu depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata medie a dodânzii din cele mai performante trei state membre cu cea mai mică inflaţie.

(4) DEFICITUL BUGETULUI să nu fie mai mare de 3% din PIB.

(5) DATORIA PUBLICĂ să nu fie mai mare de 60% din PIB.

Criterii de convergenţă – cazul României

(1) Rata inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata medie a inflaţiei din cele mai performante trei state membre UE la acest indicator.

- Media UE: 2,8%

- România: 6,57%

(2) Moneda naţională să respecte limitele normale de fluctuaţie (+/- 15%), fără tensiuni severe pentru o perioadă de cel puţin doi ani.

- România: +10% / -6,1%

(3) Rata dobânzii să nu depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata medie a dodânzii din cele mai performante trei state membre cu cea mai mică inflaţie.

- Media UE: 6,2%

- România: 7,49%

(4) Deficitul bugetar mai mic de 3% din PIB.

- România: 2,4%

(5) Datoria publică mai mică de 60% din PIB.

- România: 12,8%