Aspecte Privind Resursele Umane în Administrațiile Locale Europene

2.1 Modele ale funcţiei publice la nivel european

Întrucât , aşa cum am mai arătat, Uniunea Europeană nu dispune de nici o competenţă formală în ceea ce priveşte funcţia publică a statelor membre, la nivel european , există două logici distincte de organizarea a funcţiei publice : cea de carieră şi cea bazată pe post. Aceste două modele se află la cei doi poli ai unui spectru în care se găsesc o gama largă de moduri de organizare, care au legătură într-o oarecare măsură cu modul de organizare teritorială.

Modelul carieră se bazează pe existenţa unor corpuri de funcţionari , adică a unui personal statutar , ce se supune unui statut specific încadrat de normele juridice care disting în mod net condiţiile de ocupare de cele care se supun dreptului muncii.

În acest model, angajarea sub statut de drept public este dominantă , şi se realizează printr-un act unilateral de numire care emană de la autoritatea publică. Condiţiile de angajare sunt adesea determinate fie prin Constituţie , fie printr-o lege

Corpurile de funcţionari sunt divizate pe grade , altfel spus pe poziţii ierarhice. Funcţionarul public este adesea titularizat pe un grad şi nu pe un post specific. El intră în corp pe bază de concurs şi face carieră înaintând pe poziţii ierarhice. Acest sistem este îngrădit de garanţii în ceea ce priveşte remunerarea şi derularea carierei şi asigură agenţilor publici securitatea locului de muncă.

Modelul postului sau modelul contractual este cel în care personalul este angajat sub contract de drept comun , de unde şi denumirea de personal contractual sau non-statutar , pentru că nu există un statut specific , funcţiei publice aplicându-i-se dreptul comun al muncii. Ca urmare , negocierea colectivă privind definirea condiţiilor de angajare ocupă un loc mult mai important.

Agentul public este recrutat pentru o funcţie specifică şi conform profilului competenţelor personale. Intrarea sa în funcţia publică este posibilă la toate nivelurile sale Cariera sa este construită dintr-o succesiune de posturi deţinute.

Tabelul 7. Caracteristicile celor două modele ale funcţiilor publice

Principalele caracteristici ale celor două modele ale funcţiilor publice

Modelul carierei Modelul postului

- contract de drept public şi/ sau numire unilaterală a funcţionarului

- recrutare la începutul carierei

- exigenţe legale în ceea ce priveşte calificările sau diplomele pentru cariere specifice

- recunoaşterea limitată a experienţei profesionale dobândită în sectorul privat

- sistem de remunerare statutar

( avansare conform vechimii)

- angajare pe viaţă

- codul de etică ( conţine reguli de disciplină specifice)

- procesul de muncă se bazează în principal pe proceduri decât pe obiective

- accentul este pus asupra fidelităţii, imparţialităţii şi respectării regulilor de drept

- regimuri de pensionare specifice - relaţie contractuală bazată în parte pe regulile de drept comun

- oricare ar fi poziţia , recrutarea se face întotdeauna pe un post specific

- recunoaşterea experienţei profesionale dobândită în sectorul privat

- facilitatea mobilităţii

- absenţa principiului vechimii pentru determinarea remuneraţiei

- sistem de promovare neformalizat

- absenţa angajării pe viaţă

- absenţa unui regim specific de pensionare

- managementul performanţei –acorduri asupra obiectivelor ce trebui atinse

Sursa:Local Government Employment in the 25 countries of the European Union, studiu realizat de Centrul Naţional al funcţiei publice teritoriale din Franţa în colaborare cu Dexia

Aceste două modele de organizare sunt mai degrabă teoretice şi nicio ţară europeană astăzi nu a adoptat în mod integral şi exclusiv un model sau altul Există mai degrabă un evantai foarte bogat de regimuri mixte în ceea ce priveşte organizarea funcţiei publice în diferitele ţări europene.

Explicaţia adoptării unui sau altuia dintre modele este următoarea :

- Astfel , statele Europei de Nord (Regatul Unit , Suedia , Danemarca , Olanda , Germania )sunt impregnate de o tradiţie monarhică , care într-un prim moment a implicat ca funcţionarul să fi servit în mod direct persoana monarhului Această relaţie directă şi personală a favorizat de-a lungul timpului , o cultura a gestiunii administrative bazată pe principiul negocierii şi al contractualizării , ceea ce a facilitat adoptarea unui sistem predominant bazat pe post , fără acordarea unor garanţii specifice pentru agenţii publici , înafara celor care decurg din capacitatea lor de negociere , prin intermediul reprezentanţilor lor sindicali.

- În ceea ce priveşte Europa de Sud ( Italia , Franţa , Spania , Portugalia şi Grecia ) , acestea au fost marcate de-a lungul istoriei lor de numeroase mişcări revoluţionare şi unele dintre acestea nu au găsit drumul spre democraţie decât în perioada contemporană. În aceste condiţii, aceste state au simţit nevoia de a stipula în statute principiile unei administraţii neutre , imparţiale şi egalitare cu scopul de a se apăra de regimurile politice autoritare. Această necesitate de a garanta principiile fundamentale ale democraţiei a condus la necesitatea adoptării unor sisteme predominant de carieră.