Cuprins
- CAP.1 OPERATIOALIZAREA ACTIVITATII FIRMEI PRIN BUGETE .3
- 1.1. FUNDAMENTELE BUGETARII. 3
- 1.2. BUGETAREA ACTIVITATII FIRMEI. 14
- 1.3. UTILIZAREA BUGETELOR ÎN MANAGEMENTUL FIRMEI. 38
- CAP.2. OPERATIONALIZAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT KANBAN.47
- CAP. 3 OPERATIONALIZAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT O.P.T.53
- CAP. 4 OPERATIONALIZAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT S.M.E.D.58
- CAP.5. OPERATIONALIZAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT M.R.P..63
- CAP.6. OPERATIONALIZAREA ACTIVITATII CREATIV INOVATIVE .67
- 6.1 FABRICAREA SI ASIMILAREA DE NOI PRODUSE. 67
- 6.2. RESTRUCTURAREA SI MODERNIZAREA PRODUCTIEI. 69
- 6.3. CONCENTRAREA PRODUCTIEI. 71
- 6.3. INTEGRAREA PRODUCTIEI. 73
- 6.4. SERVIREA CONSUMATORULUI. 77
- CAP.7 OPERATIONALIZAREA ACTIVITATII DE LOGISTICA A FIRMEI .81
- 7.1. FUNDAMENTARE TEORETICA . 81
- 7.2. Locul si importanta logisticii. 95
- 7.3. CONTINUTUL LOGISTICII. 104
- 7. 4. PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA LOGISTICII . 114
Extras din curs
CAP.1 OPERATIOALIZAREA ACTIVITATII FIRMEI PRIN BUGETE
1.1. FUNDAMENTELE BUGETARII
1.1.1. BUGETAREA SI BUGETUL FIRMEI
Activitatea firmelor este recomandabil sa se desfasoare în cadrul unui
echilibru, permanent, dintre venituri si cheltuieli. În etapa actuala, de tranzitie a
economiei românesti, firmele nu reusesc sa mentina un astfel de echilibru,
deoarece cheltuielile ocazionate de realizarea productiei depasesc nivelul
veniturilor obtinute din vânzarea productiei, chiar si atunci când unele ramuri de
activitate sunt subventionate de la bugetul statului.
În aceste conditii, o problema cu care se confrunta managementul firmelor
este gasirea acelor metode care sa permita dimensionarea si controlul relatiei de
echilibru cheltuieli-venituri. În acest sens, bugetul poate deveni un instrument de
corelare si mai ales de eficientizare a relatiei dintre cheltuieli si venituri în cadrul
firmelor, iar bugetarea, o practica economica sistematica ce presupune
desfasurarea unui proces formal de alocare a resurselor financiare, în scopul
realizarii unor obiective stabilite pentru perioadele urmatoare.
Bugetul este, în acceptiune curenta, un plan financiar, prin intermediul
caruia, se prevad în expresie financiara, cotele parti din ansamblul resurselor
aferente realizarii unui obiectiv de catre o anumita subdiviziune organizatorica.
Bugetele sunt stabilite pe perioade scurte de timp, pe an calendaristic, cu
defalcare pe trimestre, luni, saptamâni si chiar zile pentru fiecare loc de munca.
Atunci când activitatile firmei sunt variate, adaptarea bugetarii la aceasta situatie se
face prin stabilirea unor bugete flexibile, elaborate pe mai multe nivele de
activitate.
Bugetarea consta în prezentarea sub forma tabelara a datelor ce alcatuiesc
continutul bugetului.
Bugetarea se caracterizeaza prin:
- planificare si coordonare, deoarece bugetarea se realizeaza în cadrul unor
obiective generale pe termen lung si are ca scop elaborarea unor planuri detaliate,
pentru diferite sectoare si verigi din structura organizatorica a firmelor. Faptic, se
concretizeaza în elaborarea Bugetului principal (master), care cuprinde toate
bugetele secundare. Acest fapt determina managerii sa ia în considerare relatia
dintre functiile bugetelor si diversele compartimente din structura formala a
firmelor carora le sunt destinate si sa analizeze modul în care aceste compartimente
contribuie la realizarea obiectivelor stabilite prin bugete;
- autoritate si responsabilitate, pentru ca bugetarea presupune precizarea
responsabilitatilor fiecarui manager care beneficiaza de un buget. Aprobarea unui
buget da autoritate tuturor planurilor de activitate si permite aplicarea
managementului prin exceptie, adica unui subordonat i se atribuie un rol bine
definit, având autoritatea de a îndeplini sarcinile primite. Atunci când activitatea
acestora nu se desfasoara conform prevederilor bugetare, situatia este raportata si
analizata la un nivel ierarhic superior;
- comunicare, deoarece bugetarea cuprinde toate nivelurile
managementului. Deci, ea constituie o cale importanta de comunicare între
managerul de la un esalon superior si cel de la un nivel mediu în ceea ce priveste
obiectivele propuse si punerea în practica a acestora, iar atunci când bugetul este
finalizat, planurile aprobate sunt comunicate întregului personal implicat în aceasta
activitate;
- control, deoarece acest aspect al bugetarii este cel mai cunoscut si cel mai
des întâlnit la personalul de executie. Procesul compararii rezultatelor obtinute cu
cele previzionate conduce la stabilirea si raportarea abaterilor, aplicându-se astfel,
principiul controlului bugetar care asigura mentinerea cheltuielilor între limitele
stabilite;
- motivatie, pentru ca implicarea managerului de la nivelul mediu si inferior
în elaborarea bugetelor si stabilirea obiectivelor fata de care va fi evaluata
performanta constituie un factor mobilizator, deci motivational.
Bugetarea presupune stabilirea de bugete care sa permita prezentarea tuturor
previziunilor despre activitatea firmei, în cifre. Concret, se pune problema crearii
unor subsisteme autonome numite centre de cheltuieli, care sa se preocupe de
optimizarea folosirii resurselor si obtinerea de profit. Centrul de cheltuieli este o
functiune bine definita sau o parte din structura formala a firmei pentru care
cheltuielile pot fi identificate. Centrul de profit este o extindere a acestei optiuni pe
o scara mai larga, unde nu numai cheltuielile, dar si profiturile sunt identificabile.
El este definit ca fiind acea parte a afacerii generatoare de cheltuieli si de
venituri.
Centrul de buget se defineste ca fiind un segment al unei entitati asupra
careia se poate exercita un control si pentru care se poate elabora un buget.
Astfel, se observa ca un centru de buget poate fi un centru de cheltuieli, un grup de
centre de cheltuieli sau poate coincide cu un centru de profit. Datorita
dimensiunilor sale este foarte probabil ca un centru tipic de profit sa cuprinda un
numar de centre de buget care, la rândul lor vor avea în componenta fiecare fie un
singur centru de cheltuieli, fie un grup de centre de cheltuieli legate între ele.
Având în vedere caracteristicile bugetarii se poate aprecia ca bugetul, în
calitatea sa de instrument de lucru, prezinta urmatoarele trasaturi: asigura
integrarea activitatilor de previziune, evidenta si control a cheltuielilor, veniturilor
si rezultatelor financiare; permite descentralizarea procesului de conducere prin
sectorizarea activitatilor firmelor pe centre de responsabilitate; investeste fiecare
centru cu autoritate si responsabilitate în gestiunea resurselor pentru realizarea
obiectivelor previzionate; abordeaza activitatea fiecarui centru prin prisma relatiei
dintre cheltuieli si venituri, iar pe aceasta baza asigura antrenarea acestuia la
cresterea rentabilitatii firmei si la economisirea resurselor de care aceasta dispune.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Management Operational.pdf