Extras din curs
1.1 Strategia organizaţiei
Termenul „strategie” are o istorie multimilenară. Utilizat pentru prima dată
pentru a defini „arta războiului” în China antică, în urmă cu circa 2500 de ani de
către Sun-Tzu, termenul nu le-a fost străin nici istoricilor antici Tucidide şi
Xenofon, sau împăratului roman Cezar. De altfel, în antichitatea greacă, termenul se
folosea încă referitor la rolul comandantului unei armate. Excepţia a fost reprezentată
de „secolul lui Pericle” (cca 400-500 Î.H), când termenului i s-a atribuit şi sensul de
abilitate de conducere şi administrativă, putere şi convingere prin oratorie. Un secol
mai târziu, în timpul lui Alexandru Macedon (cca 330-300 Î.H.), strategia se
referea la abilitatea desfăşurării forţelor pentru a copleşi duşmanul şi a putea crea
un sistem unitar de guvernare în imensul, dar efemerul său imperiu.
În evul mediu renascentist (secolele XV-XVI) Niccollo Machiavelli şi
Andrea Montecuccoli au folosit în operele lor literare acest termen, în scopul
evidenţierii pregătirilor pentru planificarea şi realizarea planurilor unora dintre
personajele lor.
Strategia şi managementul strategic al organizaţiei.
Concepte fundamentale. Aplicaţii manageriale
Şcoala franceză a preluat creator acest concept şi l-a dezvoltat, strategia
redevenind preocuparea pentru reuşita unei acţiuni militare ofensive (Maurice de
Saxe, Puysegur, Turpin de Crisse, Mazeroy, Contele de Guibert). Îl amintim aici şi
pe Karl von Clausewicz, strategul binecunoscut al lui Napoleon Bonaparte.
În a doua parte a secolului al XX-lea, termenul a fost „redescoperit” de
Mao Tze Dong, care a conceput o strategie de război revoluţionar în cadrul unui
război civil şi de generalul Charles de Gaulle, cel care a condus Franţa în timpul
celui de-al doilea război mondial, devenit ulterior primul preşedinte al acesteia. Nu
îi putem omite nici pe Iosif Visarionovici Stalin şi Adolf Hitler, cărora „strategia”
le-a furnizat instrumentele pentru a-şi desfăşura fiecare propriul război. Pentru
primul, scopul războiului era obţinerea unei păci avantajoase, iar pentru cel de-al
doilea, dominarea lumii de către rasa ariană1.
1.1.1 Conceptul de strategie
Literatura de specialitate cuprinde un mare număr de interpretări date
termenului de strategie, neexistând până în prezent o definiţie universală, unanim
acceptată. În continuare, vom prezenta câteva dintre cele mai reprezentative
definiţii.
A. Chandler2 (1962) defineşte strategia ca fiind „determinarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei organizaţii, adoptarea cursului
de acţiune şi alocarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor”.
I. Ansoff3 (1965) tratează strategia ca „axul comun al acţiunilor
organizaţiilor şi produselor/pieţelor ce definesc natura esenţială a activităţilor
economice pe care organizaţia le realizează sau prevede să o facă în viitor”. În
viziunea sa, strategia cuprinde patru componente:
- vectorul de creştere geografică, bazat pe cuplul produs/piaţă, care
precizează orientarea şi mărimea activităţilor viitoare ale organizaţiei;
- avantajul competitiv, care se referă la câştigarea unei poziţii
competitive mai puternice, prin identificarea proprietăţilor fiecărui
cuplu produs/piaţă;
- sinergia utilizării resurselor organizaţiei;
1 F. Le Roy, Doctrines militaires et management stratégique des entreprises, teză de doctorat
Université Montpellier, 1994, p. 17.
2 A. Chandler, Stratégie, structure, décision, identité în STRATEGOR, Paris, Dunod, 1993, p. 63
3 I. Ansoff, Stratégie et développement de l’entreprise, Paris, Les Editions d’Organisation, 1996,
p.116
Strategia şi managementul strategic al organizaţiei
- flexibilitatea strategică, bazată pe resurse şi competenţe transmisibile
de la un domeniu de activitate la altul.
K. Andrews4 (1971) consideră strategia ca fiind “sistemul de scopuri şi
obiective, de politici şi de planuri pentru atingerea acestor obiective,
exprimate într-o manieră care să contribuie la definirea sectorului de
activitate în care se află organizaţia sau în care acceptă să intre, ca şi a tipului
de organizaţie care doreşte să devină“.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Management Strategic Capitolul 1.pdf
- Management Strategic Capitolul 2.pdf