Managementul Resurselor Umane

2.1 Resursele umane strategice ale organizatiei

Odata cu extinderea Uniunii Europene si cu generalizarea liberei circulatii a

persoanelor, a bunurilor si a capitalurilor, resursele umane vor fi din ce în ce mai interesate de

asigurarea unei stabilitati materiale si profesionale.

Acest fenomen va avea repercusiuni asupra acelor organizatii care nu vor fi pregatite

din punct de vedere economic, dar mai ales social sa-si apere resursele umane.

Unele organizatii din tara noastra au dovedit ca nici din punct de vedere economic si

nici din punct de vedere social nu sunt pregatite sa-si apere resursele umane strategice.

Mutatiile tehnologice rapide si utilizarea pe scara larga a cuceririlor informaticii,

justifica necesitatea elaborarii unei strategii care sa dezvolte capacitatea organizatiei de a-si

gestiona eficient si de a valorifica creativ resursele umane.

Mobilitatea resurselor umane genereaza o serie de dificultati organizatiilor care nu îsi

pot asigura necesarul pentru acele categorii de personal considerate strategice.

Utilizarea eficienta a talentului si a experientei resurselor umane poate conduce la

reducerea diferentelor de productivitate dintre organizatii.

Resursele umane strategice ale organizatiei cuprind acele categorii de personal

care:

- detin functii cheie în cadrul organizatiei, iar înlocuirea lor este dificila;

- dispun de cunostinte teoretice si practice, precum si de anumite competente care

sunt greu de format;

- prin plecarea lor produc un dezechilibru important în structura organizatorica a

organizatiei;

- poseda si vehiculeaza informatii vitale pentru organizatie.

Managerii reprezinta o categorie distincta a resurselor umane strategice care trebuie:

- sa dispuna de o gândire strategica - concretizata în capacitatea de a percepe si

întelege tendintele rapide de schimbare ale mediului, oportunitatile pietei,

amenintarile concurentei, punctele slabe si cele forte ale organizatiei;

- sa fie în masura sa piloteze schimbarea – sa aiba capacitatea de a comunica o

viziune atragatoare si stimulatoare a strategiei organizatiei si de a suscita motivatia si

adeziunea partenerilor pentru realizarea inovatiilor si dezvoltarea spiritului de

organizatie;

- sa posede o îndemânare relationala - concretizata în capacitatea de a stabili

legaturi cu retele complexe de parteneri si de a exercita o anumita influenta asupra

celor a caror cooperare este necesara pentru organizatie, dar asupra carora nu au o

autoritate formala: lideri de produse, clienti, actionari, parteneri sociali, autoritati

guvernamentale de la toate nivelurile (locale, regionale si nationale), grupuri de

interes din diferite tari.

11

Manageri vor avea misiunea sa realizeze, sa piloteze si sa dezvolte aliante strategice

în scopul pastrarii resurselor umane strategice.

Pornind de la un bilant personal al competentelor, managerii doresc sa fie capabili:

-sa masoare efectele propriului stil de management asupra echipei;

-sa modifice/ perfectioneze/ adapteze maniera de a lua decizii si de a delega

autoritatea;

-sa se implice eficient în rezolvarea conflictelor;

-sa orienteze subalternii catre rezultate palpabile;

-sa dezvolte capacitatile de adaptare si de influenta;

-sa realizeze actiuni functionale si operationale din sfera managementului

resurselor umane.

 Identificarea categoriilor strategice de personal se face în functie de:

- sistemele de descriere si de evaluare a functiilor;

- metodele de evaluare a performantei si a potentialului individului;

- valorile de referinta care servesc drept ghid pentru ambitiile personale si permit

asigurarea succesului organizatiei pe baza elaborarii unei strategii concurentiale;

- capacitatile de succes si calitatile individuale ale salariatilor într-un mediu fluctuant

si concurential;

- calitatea resurselor umane strategice ale concurentei;

- oferta de resurse umane existenta pe piata muncii.