Extras din curs
Def:imposibilitatea inimii sa asigure fluxul sangvin normal. Consecinte: creste vol. plasmatic si vol de lichide din organism in mod compensator si adaptativ. Se produc modificari fiziopatologice legate de presarcina postsarcina si contractilitate
Presarcina este gradul distensiei fibrelor miocardice la sfarsitul diastolei. Presiunea telediastolica.
Postsarcina: totalitatea fortelor care trebuie invinse de miocard.
Contractilitatea: forta si viteza contractiei.
FE( fractia de ejectie) = (cant de sange expulzata din ventircul/ cant totala a sangelui de la sf diastolei)*100. FE= 60-70 %.
Frecventa: 70-80 batai/min
Ritmul cardiac poate fii regulat sau neregulat
Insuficienta ventriculara stanga
Scade forta de contractie. Consecinta: creste presiunea in capilarele pulmonare. Ea creste pana la 24 mmHg. Cand depaseste se produce edem pulmonary acut. Plamanul devine rigid cu complianta scazuta iar in alveole patrunde apa. Toate aceste manifestari au ca expresie clinica dispneea. Astfel consumul de O2 creste.
Insuficienta ventriculara dreapta
Presiunea in AD creste. De asemenea creste si presiunea la nivellul venelor sistemice. Consecinta : congestie hepatica, edeme periferice, jugulare turgescente.
Mecanisme adaptative
1. tahicardia
2. cresterea contractilitatii pana la un anumit prag( legea Frank- Stallin)
3. contractie arteriala prin descarcare de catecol amine, adrenalina si noradrenalina
4. mecanisme renale: rinichiul retine Na si apa crescand volemia. Intra in functiune sist renina angiotensina aldosteron
Etiologia IVS
1. bolile arterelor coronare
2. HTA
3. cardiomiopatii
4. malformatii congenitale
5. valvulopatiile
Etiologia IVd
1. poate fii provocata de IVS
2. stenoza mitrala
3. tromb embolisme pulmonare multiple
4. infarct miocardic
5. policitemia
Semne si simptome
- cianoza: in orice forma de IC
- la IVS: tahicardie, dispnee, tusea( nocturna sau la effort fizic). Tusea e iritativa cu sputa alb-spumoasa
Tablou clinic al edemului pulmonary acut
- cresetera prusca a presiunii in capilarele pulmonare
- dispnee
- anxietate
- tuse cu expectoratie alb-seroasa
- se aud raluri pe ambele campuri pulmonare. Raluri crepitante disseminate
- bronhospasm, wheezing, se numeste astm cardiac
auscultatie: tahicardie, ritm neregulat, fibrilatie atriala, gallop ventricular
IVD- tabolu clinic
- oboseala
- dureri abdominale prin marirea ficatului
- hepato megalie
- hepatalgie de effort
- ascita
- edeme
- suflu de insuficienta tricuspidiana
- jugulare turgescente
diagnostic clinic: dispnee, aritmii….
Diagnostic para clinic
EKG: hipertrofie ventriculara, tahicardie, tulburare de ritm
Radiologie: plaman de staza, redistributia circulatie, aspecte de aripi de fluture
Echo: cresterea dimansiunilor camerelor si scaderea grosimii peretilor
Se poate vedea daca este afectata fcti valvelor
Principii de tratament:
- identificarea cauzelor
- spitalizare
- ortopnee- respire bine in sezut
- repaus
- regim hiposodat
Medicamente:
- diuretice: furosemid. Atentie la hipovolemie, hipo Na, hipo K
- inhibitori de enzima de conversie: captopril. Enalapril
- digitala: digoxin
- vasodilatatoare arteriale: hidralazina sau enoase: nitroglicerina
- dopamine pentru inotropism si pt cresterea fortei de contractie
Tratamentul edemului pulmonary acut
- administrare de O2
- pozitie sezanda
- morfina
- furosemid
- intubatie
tratament chirurgical: transplant cardiac si chirurgia profilactica a valvulopatiilor
Medivina interna
Curs 2
Aritmiile cardiace
Tulburari ale ritmului normal regulat al inimii. Sistemul de cel electrice ale inimiiformeaza o mica fractiune a masei musculare.
Nodul sinusal-generator electric primar al inimii. Este sit la jonctiunea dintre VS si AD. Pe EKG depolarizarea atriala marcheaza unda P.
NAV (nodul atrioventricular) intarzie continuarea stimulului de la atriu la ventr. NAV se afla pe partea atriala a inelului fibros
Fasciculul Hiss- cintinua NAV ul in septul interventricular si apoi se divide in ramuri st si dr. se continua cu reteaua Purkinje.
Fiziologie. Tes excitoconductor este capabil sa activeze tes miocardic. Frecventa de descarcare este mai > decat frecventa din NS. Se intalneste tahicardie de effort care este fiziologica. Bradiaritmiile reprezinta scaderea frecventei NS si blocajul conducerii. Tahiaritmiile reprezinta alterarea automatismului
Aritmiile sunt simptomatice: palpitatii, batai in plus, pause, senzatie de fluturare in piept, afectarea hemodinamica cu scaderea TA.
Diagnostic
1. anamneza- precizeaza mom aparitiei, durata, daca este in episoade
2. examen clinic: auscultatia: neregularitati
3. EKG cu 12 derivatii: dau diagn précis in timpul aritmiilor
4. monitorizare 24 de h
5. studii electrofiziologice invasive
Tratament
Psihoterapie, linistirea pac.
Medicamente: antiritmice: I. a. chinidina
b. xilina
c. propafenona
II. betablocante: atenol, metoprolol,
III. amiodarona, cordarona, sotalol
IV. blocanti de Ca: derapamil
Preview document
Conținut arhivă zip
- Medicina Interna.doc