Neurotransmițători

In cadrul neurosecretiei intra 3 elemente importante:

a. neuromediatorii sau neurotransmitatorii – sunt acele substante care actioneaza local la nivelul sinapselor;

b. neurohormonii – care actioneaza la distanta pe glandele endocrine;

c. neuromodulatorii – care elibereaza extrasinapse in tesutul neuronal si poate sa modifice excitabilitatea.

Organele implicate in neurosecretie:

1. Hipotalamusul - anterior;

- medial;

- lateral

- posterior

Conteaza f. mult localizarea

2. Hipofiza - anterioara;

- posterioara

3. Epifiza (Glanda pineala)

4. Medulosuprarenala;

5. Celulele APUD (sunt celule specializate care se afla la nivelul tiroidei, tractului digestiv, pancreasului, celule care reusesc sa transforme aminele in niste hormoni specializati. Sunt de mare importanta).

6. Organe efectoare: - tiroida;

- pancreasul;

- tractul digestiv;

- plamanii;

- aparatul urogenital

Examenele sistemului nervos - Examenele care permit explorarea sistemului nervos central sunt, in principal, scanerul, imageria prin rezonanta magnetica (I.R,M,), inregistrarea potentialelor evocate (metoda de studiere a activitatii electrice a cailor nervoase ale auzului, vazului si ale sensibilitatii corporale), electroencefalografia si analiza lichidului cefalorahidian recoltat prin punctie lombara. sistemul nervos periferic este explorat in mod deosebit prin electromiografie.

Patologia sistemului nervos - Se deosebesc leziunile sistemului nervos central de cele ale sistemului nervos periferic.

- Leziunile sistemului nervos central dezvaluie diferite cauze:

- compresia creierului sau a maduvei spinarii de catre un hematom (provocat de un traumatism cranian), de un abces, de o tumora benigna sau maligna, de un edem cerebral;

- distrugerea creierului sau a maduvei spinarii printr-un traumatism (sectionarea maduvei prin fractura vertebrala). Printr-o infectie (meningita, encefalita), printr-o intoxicatie sau printr-o insuficienta a vascularizarii (arterita cerebrala);

- excitatia anormala a unor zone ale cortexului (epilepsie);

-degenerescenta neuronilor: scleroza in placi, boala lui Parkinson, boala lui Alzheimer, coreea lui Huntington.

- Leziunile sistemului nervos periferic sunt fie mononeuropatii (atingere a unui singur nerv) cauzate de sectionarea unui nerv, de compresia uneia din radacinile sale (sciatica prin hernie discala) sau de o infectie (zona zoster), fie polineuropatii (atingere a mai multor nervi) de origine virala, imunologica (poliradiculonevrita, de exemplu), carentiala (deficit in vitamine) sau toxica (alcoolism, de exemplu). In afara traumatismelor, numeroase alte afectiuni sunt, de asemenea, responsabile de o atingere a nervilor, ca diabetul zaharat, difteria, lepra sau lupusul eritematos diseminat. Atunci cand sunt afectati succesiv mai multi nervi, se vorbeste de multinevrita.

Cinci cauze comune ale tulburarilor sistemului nervos

Doua dintre cele mai importante organe ale sistemului nervos central sunt creierul si maduva spinarii. Ambele organe sunt alcatuite din tesuturi foarte fragile.

Multe dintre procesele si functiile organismului sunt coordonate de aceste doua organe, foarte importante. Craniul protejeaza creierul, in timp ce vertebrele coloanei vertebrale apara maduva spinarii de eventualele prejudicii sau leziuni.

Atat creierul cat si maduva spinarii pot fi puse in pericol de o insuficienta irigare cu sange, atunci cand sunt afectate de anumite boli sau cand sunt supuse unui impact mecanic sau compresiuni violente. In cazul in care functiile oricarei parti a sistemului nervos sunt pertubate, vor suferi si vor fi afectate si alte parti sau functii ale corpului. O serie de factori sau conditii pot declansa tulburari nervoase.

Iata care sunt cel mai des intalnite: traumatismele, defectele de dezvoltare, tumorile, tulburarile vasculare, metabolice, nutritionale si complicatiile provocate de substante toxice