Geopolitică

INTRODUCERE IN GEOPOLITICA. CE IMPORTANTA ARE ANALIZA GEOPOLITICA?

Contextul geopolitic global

La începutul secolului 21, lumea în care trăim este adesea caracterizata prin accelerarea timpului, restrângerea spațiului și pluralitate politică. Schimbări politice majore au marcat sfarsitul secolului trecut. Era Războiul Rece s-a terminat dupa ce a dominat lumea pentru o jumătate de secol. O nouă categorie de țări a apărut pe scena internațională, în plus față de țările industrializate și în curs de dezvoltare. Aceasta cuprinde țări în război sau în conflict în care statul a naufragiat, iar rezultatul a fost genocid si masacre. Uniunea Sovietică și sateliții săi au "dispărut" de pe harta politică a lumii, transformându-se in asa-numitele "economii de tranziție". Statele Unite păreau să fie singura putere capabila să conduca lumea, poziția sa de "jandarm global", fiind amplificată de noul rol pe care ONU a decis să il joace pe arena internațională. Alianțe vechi s-au destramat, iar altele noi au început a fi de succes. Pactul de la Varșovia este acum istorie, în timp ce NATO s-a extins recent, ajungând la granița Rusiei. Integrarea europeană este un dialog continuu cu scopul de a oferi "Lumii Vechi", un nou rol pe scena economică și politică a lumii. Economia mondială devine tot mai globalizată și ierarhia jucătorilor-cheie se schimbă permanent. China, condusă încă de comunism, a început cu succes reformele pentru o piata libera. Alte țări în curs de dezvoltare au fost capabile sa profite de globalizare prin atragerea unor fluxuri importante de investiții străine, în timp ce altele par să sufere de sindromul „barcii in deriva”, fiind în imposibilitatea de a stabili un curs.

Multiplicarea conflictelor și consolidarea diferențelor s-au desfasurat in acelasi timp cu schimbările însemnate pe harta geopolitică a lumii post-1989. Aparand dupa acest moment, după 1989, perioada actuala poartă amprenta unui paradox omniprezent. Pe de o parte, forțe puternice de standardizare și normalizare sunt in curs - finanțele și tehnologia au inceput să devină din ce în ce mai globalizate; noi forme de dezvoltare economică și de cooperare politică aduc mai aproape statele-națiune; imaginile și informațiile circulă cu viteza luminii, și discursurile democrației liberale sunt proiectate la nivel planetar. Pe de altă parte, federatii se destrama, statele-natiuni mai slabe pot face față cu greu presiunilor de divizare locale și regionale și, în unele cazuri, diferențele religioase sau etnice se manifestă cu violență.

Lumea actuală furnizează gândirii politice, subiecte abundente care urmează să fie abordate :

• Tendințe contrastante și inegalități in crestere - deși există dovezi puternice că în ultimele 2 sau 3 decenii, țările dezvoltate par să încetinească ritmul lor de creștere economică și țările în curs de dezvoltare încearcă să recupereze, acestea sunt doar tendințe globale. Dacă analizam cazuri particulare sau variația relevanta a indicatorilor socio-economici, cum ar fi PIB-ul pe cap de locuitor sau indicele dezvoltării umane, vom afla că, de fapt, diferentele din punct de vedere economic între țările dezvoltate, pe de o parte și țările în curs de dezvoltare pe de altă parte au fost accentuate în ultima vreme. Cele mai evidente disparități au avut loc în cadrul grupului de țări în curs de dezvoltare: numai o parte dintre ele au fost în măsură să profite de avantajele globalizării - Brazilia, China, Mexic, Indonezia au fost atractive pentru fluxurile de investiții internaționale; altele au experimentat un declin economic și stagnare, de exemplu, în aproximativ 70 de țări ale lumii veniturile medii sunt mai mici în prezent decat au fost în 1980.

• Conflicte sociale și mișcări de rezistență - au două cauze principale: una culturală care se bazează pe presiunea tot mai mare a forțelor globale și inerția locală care încearcă să reziste împotriva pierderii identitatii (din punct de vedere cultural, procesul de globalizare este considerat a fi un proces de omogenizare – vom mai vorbi despre identitățile naționale în 50 de ani, în 100 de ani sau vom avea de-a face cu sistemul-lume, ca o entitate culturală uniformă; a doua cauza este etnica manifestata de două tendințe aparent opuse: naționalismul in crestere și noile identitati supra-naționale sunt în curs de dezvoltare pe glob. Să luam Europa, ca exemplu: tensiunile naționaliste din Irlanda de Nord, în Regiunea Basca Spania, în insula Corsica Franța, în spațiul ex-iugoslav, pe de o parte, și procesul de extindere a Uniunea Europeană, pe de altă parte.

• Schimbarile de mediu ca subiect politic - se datorează faptului că securitatea internațională este în mare măsură dependenta de mediul sănătos; motto-ul frecvent utilizat este "gândește global, acționează local", ceea ce înseamnă că sistemul mondial este tot mai interdependent și că există relații de reciprocitate intre natură și societate. Până în anii 1970, opinia generală a fost că societatea umană poate plasa orice acțiune asupra mediului fizic, fără a avea nici un feedback; după crizele energetice și de mediu de la începutul anilor 1970, societatea umană a devenit conștienta de dinamica complexă, și, uneori, răspunsul imprevizibil al naturii. Oamenii de stiinta incearca sa analizeze dimensiunea umană a schimbărilor globale de mediu, prin evaluarea impactului emisiilor de gaze cu efect de sera, reducerea stratului de ozon, ploile acide, pierderea biodiversității asupra calitatii vieții umane.

• Noi forme de guvernare și democrație - actorii politici încearcă să creeze coaliții eficiente și noi moduri de reglare a vieții economice și sociale. Democrația are o varietate de forme care reflectă eforturile pentru a satisface nevoile societății civile, precum și lupta societatii civile de a fi mai bine reprezentata de către guvernele respective. Mai mult, regândirea relațiilor stat-societate pe teritoriul național, în diferite zone ale lumii este o componentă vitală a geografiei politice.

• Subiectele etico-politice se referă în special la drepturile omului - acestea sunt acceptate pe plan internațional și exista instituții internaționale de monitorizare a lumii în acest sens. Respectarea sau nu a drepturilor omului poate fi o sursă de tensiuni în relațiile internaționale dintre diferite state-națiune.

• Relatiile dintre nativi si imigranti - poziția țărilor în procesul de tranziție democratică, diferențele dintre dezvoltarea economică, conflictele etnice și sociale stau la baza fluxurilor de migrație internaționala. Noua componență a populației naționale poate fi uneori problematica. Imigranții din Maghreb care trăiesc în marginea Parisului au acuzat violent autoritățile franceze de tratament inegal, în vara anului 2005. De asemenea, deplasarea popoarelor și integrarea-segregarea populației refugiate sunt supuse anchetei geopolitice.