Actele jurisdicționale

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 44 în total
Cuvinte : 23392
Mărime: 86.61KB (arhivat)
Publicat de: Eric Grosu
Puncte necesare: 13

Cuprins

  1. Introducere 4
  2. 1. Aspecte introductive privind justiţia constituţională 5
  3. 1.1. Generalităţi 5
  4. 1.2. Scurtă privire asupra justiţiei constituţionale actuale din România 6
  5. 2. Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale 7
  6. 2.1. Distincţia dintre actele jurisdicţionale şi actele nejurisdicţionale ale Curţii Constituţionale 7
  7. 2.2. Actele jurisdicţionale privind constituţionalitatea legilor 7
  8. 2.2.1. Chestiuni prealabile 7
  9. 2.2.2. Funcția de interpretare a judecătorului constituțional, fundament al deciziilor „simple” şi „interpretative” 8
  10. 2.2.3. Dubla activitate de interpretare a judecătorului constituțional 9
  11. 2.2.4. Constituționalitate „externă"/constituţionalitate „internă" 10
  12. 2.2.5.Obiectul actelor jurisdicționale privind constituționalitatea legilor 10
  13. 2.2.6. Distincţii terminologice: „dispoziţie", „text", „normă" 11
  14. 2.2.7. Raporturile dintre „text" şi „normă" 12
  15. 2.3. Asigurarea securității juridice, fundament al deciziilor „interpretative" 13
  16. 2.4. Deciziile „simple” 14
  17. 2.5. Deciziile „interpretative” 15
  18. 2.5.1. Deciziile „interpretative” restrictive 15
  19. 2.5.2. Deciziile „interpretative” constructive 17
  20. 2.5.3. Deciziile„interpretative” aditive 17
  21. 2.5.4. Deciziile „interpretative” substitutive 18
  22. 2.5.5. Deciziile „interpretative” directive 18
  23. 2.5.6. Deciziile „hibride” 19
  24. 2.6. Actele jurisdicţionale privind constituţionalitatea unor stări de fapt 19
  25. 2.6.1. Soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice 19
  26. 2.6.2. Confirmarea rezultatului alegerilor prezidențiale 20
  27. 2.6.3. Constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României 21
  28. 2.6.4. Emiterea avizului pentru suspendarea din funcție a Președintelui României 21
  29. 2.6.5. Judecarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic 21
  30. 3. Atributele şi efectele actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale 22
  31. 3.1. Chestiuni prealabile 22
  32. 3.2. Atributele actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale 23
  33. 3.3. Efectele actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale 25
  34. 3.3.1. Efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale în cadrul controlului constituționalității legilor înainte de promulgare 26
  35. 3.3.2. Efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale în cadrul controlului constituționalității inițiativelor de revizuire a Constituției 27
  36. 3.3.3. Efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale în cadrul controlului constituționalității tratatelor sau a altor acorduri internaționale 29
  37. 3.3.4. Efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale în cadrul controlului constituționalității regulamentelor Parlamentului 31
  38. 3.3.5. Efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale în cadrul soluționării excepției de neconstituționalitate 32
  39. 3.3.6. Efectele deciziei de admitere a excepției de neconstituționalitate 33
  40. 3.3.7. Efectele deciziei de respingere a excepției de neconstituționalitate 35
  41. 3.3.7. Efectele deciziei de soluționare a excepției de neconstituționalitate în plan procesual 35
  42. 3.3.8. Efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale în cadrul soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice 35
  43. 3.3.9. Efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale în cadrul controlului asupra alegerilor prezidențiale 36
  44. 3.3.10. Efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale prin care se constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României 37
  45. 3.3.11. Efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale în cadrul judecării contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic 40
  46. Concluzii 41
  47. Bibliografie 45

Extras din licență

Conceptul de „justiţie constituţională", fără a se putea stabili cu certitudine când anume a apărut, este tot mai folosit în doctrina contemporană, dezvoltându-se şi delimitându-se prin trăsături specifice faţă de alte categorii juridice. În înţelesul său actual, termenul de „justiţie constituţională" a fost folosit de către H. Kelsen şi Ch. Eisenmann. Cel de-al doilea autor distinge între „justiţia constituţională", care „garantează repartizarea prerogativelor între legislaţia ordinară şi legislaţia constituţională" şi „jurisdicţia constituţională", care este acel organ prin care se realizează „justiţia constituţională”.

Se foloseşte în literatura de specialitate şi expresia „control al constituţionalităţii legilor" ca fiind relativ sinonimă cu aceea de „justiţie constituţională". Cu toate că nu este riguros exactă, noţiunea de „control al constituţionalităţii legilor" exprimă, într-un mod sugestiv, o modalitate prin care se asigură una din garanţiile juridice ale supremaţiei constituţiei în sistemul de drept Verificarea conformităţii legii cu Constituţia reprezintă esenţa justiţiei constituţionale. Aşa cum am precizat, nu există o sinonimie perfectă între cele două sintagme, deoarece, pe de o parte nu numai legile sunt supuse unui control de constituţionalitate, iar pe de altă parte, justiţia constituţională are şi alte atribuţii specifice. Toate acestea vor fi analizate pe larg pe parcursul lucrării.

Organul de stat chemat să statueze asupra constituţionalităţii unei legi, din punctul acestuia de vedere există două forme de control: controlul difuz sau descentralizat exercitat de către instanţele judecătoreşti şi controlul concentrat centralizat exercitat de către un organ care are competenţă exclusivă.

Acest control difuz îşi are originea în celebra decizie a Curţii Supreme a Statelor Unite ale Americii (de aici şi denumirea de „modelul american"), pronunţată în cauza Marbury versus Madison din 1803, care a statuat pentru prima oară că judecătorul ordinar are dreptul de a se pronunţa asupra conformităţii legii cu Constituţia. Controlul judecătoresc cunoaşte la rândul său două modalităţi de exercitare: controlul difuz, atunci când se exercită de către toate instanţele judecătoreşti, indiferent de gradul lor şi controlul concentrat când competenţa în materie constituţională revine numai instanţei supreme.

Controlul concentrat a fost consacrat prin Constituţia Austriei din 1920, cu modificările aduse în 1928, şi care a avut la bază teoriile lui H. Kelsen. Acest tip de control, cunoscut şi sub numele de model „austro-kelsian", „european", sau al „curţilor constituţionale", este exercitat de către un organ specializat, denumit, de regulă, Curte sau Tribunal Constituţional.

Revenind la chestiunea în discuţie, precizez că noţiunile de „justiţie constituţională" şi „jurisdicţie constituţională" sunt uzitate de către doctrină în contextul referirilor la modelul european de control de constituţionalitate, efectuat de către un organ specializat.

Când vorbim despre definiţia şi trăsăturile specifice justiţiei constituţionale, îndeosebi doctrinarii străini, dar şi unii români au exprimat o serie de opinii de certă valoare juridică. Mă voi opri asupra unei definiţii cu caracter general, potrivit căreia justiţia constituţională desemnează „ansamblul instituţiilor şi al tehnicilor prin mijlocirea cărora este asigurată, fără restricţii, supremaţia constituţiei". Desigur, deşi este lapidară şi din acest motiv supusă criticilor, totuşi definiţia reflectă misiunea fundamentală a justiţiei constituţionale, aceea de a asigura, prin intermediul jurisdicţiei constituţionale, supremaţia Constituţiei în raport cu sistemul de drept.

1.2. Scurtă privire asupra justiţiei constituţionale actuale din România

A fost consacrată pentru prima dată în România justiţia constituţională, prin Constituţia din 1991. Titlul V (art. 140-145) din legea fundamentală a instituţionalizat justiţia constituţională din România, printr-un organ special şi specializat, Curtea Constituţională, avându-se ca sursă de inspiraţie „modelul European”. Fundamentele constituţionale privind Curtea Constituţională au fost dezvoltate prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale Ulterior, prin Constituţia revizuită a României din 2003 , Titlului V „Curtea Constituţională", i s-au adus unele modificări substanţiale, de natură să configureze şi mai bine locul şi rolul acestei instituţii specializate în garantarea supremaţiei Constituţiei.

Potrivit legii fundamentale, Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:

a)se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

b)se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

c)se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

d)hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;

e)hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;

f)soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

g)veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

h)constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate atât Parlamentului, cât şi Guvernului;

i)dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;

j)veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, dar și confirmă rezultatele acestuia;

k)verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;

l)îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.

2. Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale

2.1. Distincţia dintre actele jurisdicţionale şi actele nejurisdicţionale ale Curţii Constituţionale

Este util să facem distincția dintre actele jurisdicţionale şi cele nejurisdicţionale ale Curţii Constituţionale. Este adevărat faptul că cvasitotalitatea actelor Curţii au un caracter jurisdicţional, determinat îndeosebi de rolul acestei instituţii de garant al Constituţiei, însă, pe de altă parte, Curtea ca autoritate distinctă şi independentă a statului, are şi alte atribuţii, de ordin administrativ, lipsite de „conotaţiile" unui contencios constituţional; actele adoptate de Curte în exercitarea acestei din urmă categorii de atribuţii nu au un caracter jurisdicţional. În sprijinul acestei distincţii, evocăm cadrul normativ existent.

Art. 146 lit. I) din Constituţia revizuită prevede că Curtea Constituţională îndeplineşte şi alte atribuţii (altele decât cele jurisdicţionale) prevăzute de legea organică a Curţii.

Făcând referire la modul de lucru al plenului Curţii Constituţionale, art. 51 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 face distincţia clară între exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale şi a altor atribuţii decât cele jurisdicţionale, mai mult, art. 4 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale enumeră care sunt atribuţiile în exercitarea cărora plenul Curţii adoptă acte nejurisdicţionale

2.2. Actele jurisdicţionale privind constituţionalitatea legilor

Bibliografie

I.Tratate, monografii, cursuri universitare si alte lucrări de specialitate

1.Andreescu M., Puran A.N. , Instituţii constituţionale şi politice, Editura Sitech, Craiova, 2014

2.Broussolle D., Les lois déclarées inopérantes par le juge constitutionnel, R.D.P., 1985

3.Cimpoeru D., Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2010

4.Ciobanu V.M., Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, vol. II, Ed. Naţional, Bucureşti, 1996

5.Deleanu I., Justiţia Constituţională, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1995

6.Deleanu I., Instituţii şi proceduri constituţionale, Editura C.H. Bech, Bucureşti, 2006,

7.Deleanu, Atributele legale şi efectele actului jurisdicţional, Culegere de studii, Pandectele Române, supliment, 2003

8.Drăganu T. , Efectele juridice ale deciziilor Curţii Constituţionale în lumina prevederilor Constituţiei revizuite, Revista de Drept Public nr. 1/2004

9.Favoreau L. , La décision de constitutionnalité, R.I.D.C., 2-1986

10.Maleville M.H. , Practique de l'interprétation des contrats. Etude jurisprudentielle, Publications de l’ Université de Rouen nr. 164,1991

11.Muraru I., Drept constituţional şi instituţii politice, voi. I, Ed. Actami, Bucureşti, 1995

12.Muraru I., Constantinescu M., Enache M., Iancu G., Interpretarea Constituţiei. Doctrină şi practică ,Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002

13.Muraru I., Constantinescu M., Studii constituţionale, voi. II, Ed. Actami, Bucureşti, 1996-1998

14.Popa N., Eremia M.C. , Cristea S., Teoria generală a dreptului, ediţia a II-a, Editura All Beck, Bucureşti

15.Van Kerchove M., Lïnterpretation en droit; approche pluridisciplinaire, Bruxelles, Publications de Facultés universitaires Saint-Louis, 1978

II.Legislaţie

1.Constituţia României Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.767 din 31 octombrie 2003

2.Legea nr.370 din 2004 pentru alegerea Preşedintelui României , publicată în Monitorul Oficial, Partea I, cu modificările şi completările ulterioare

3.Legea nr. 47/1992 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010.

4.Legea nr. 47/1992 cu modificările şi completările ulterioare

5.Decizia nr. 647/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 921 din 14 noiembrie 2006

6.Decizia nr. 189/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 307 din 5 aprilie 2006

7.Decizia nr. 148/2003 privind constituționalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituției României

8.Hotărârea nr. 1/2007 privind constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României, publicată în Monitorul Oficial nr. 269 din 20 aprilie 2007

9.Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea nr. 2/2005

10.Hotărârea nr. 33/2004 publicată în Monitorul Oficial nr. 1163 din 8 decembrie 2004

III.Surse Internet

1.www.cdep.ro

2.www.ccr.ro

Preview document

Actele jurisdicționale - Pagina 1
Actele jurisdicționale - Pagina 2
Actele jurisdicționale - Pagina 3
Actele jurisdicționale - Pagina 4
Actele jurisdicționale - Pagina 5
Actele jurisdicționale - Pagina 6
Actele jurisdicționale - Pagina 7
Actele jurisdicționale - Pagina 8
Actele jurisdicționale - Pagina 9
Actele jurisdicționale - Pagina 10
Actele jurisdicționale - Pagina 11
Actele jurisdicționale - Pagina 12
Actele jurisdicționale - Pagina 13
Actele jurisdicționale - Pagina 14
Actele jurisdicționale - Pagina 15
Actele jurisdicționale - Pagina 16
Actele jurisdicționale - Pagina 17
Actele jurisdicționale - Pagina 18
Actele jurisdicționale - Pagina 19
Actele jurisdicționale - Pagina 20
Actele jurisdicționale - Pagina 21
Actele jurisdicționale - Pagina 22
Actele jurisdicționale - Pagina 23
Actele jurisdicționale - Pagina 24
Actele jurisdicționale - Pagina 25
Actele jurisdicționale - Pagina 26
Actele jurisdicționale - Pagina 27
Actele jurisdicționale - Pagina 28
Actele jurisdicționale - Pagina 29
Actele jurisdicționale - Pagina 30
Actele jurisdicționale - Pagina 31
Actele jurisdicționale - Pagina 32
Actele jurisdicționale - Pagina 33
Actele jurisdicționale - Pagina 34
Actele jurisdicționale - Pagina 35
Actele jurisdicționale - Pagina 36
Actele jurisdicționale - Pagina 37
Actele jurisdicționale - Pagina 38
Actele jurisdicționale - Pagina 39
Actele jurisdicționale - Pagina 40
Actele jurisdicționale - Pagina 41
Actele jurisdicționale - Pagina 42
Actele jurisdicționale - Pagina 43
Actele jurisdicționale - Pagina 44

Conținut arhivă zip

  • Actele jurisdictionale.doc

Alții au mai descărcat și

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

INTRODUCERE Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului constituie unul dintre pilierii esenţiali ai societăţilor democratice. Democraţia nu...

Drepturile omului și mecanismele europene de protecție a drepturilor omului

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE SECTIUNEA 1.1. Definirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, evolutia si importanta acestora...

Rolul și funcțiile statului

INTRODUCERE Rolul statului consta, in principiu, in asigurarea, apararea si promovarea prin mijloacele prevazute in Constitutie si in celelalte...

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

1. Statutul Consiliului Europei Consiliul Europei, cu sediul la Strasburg, a luat naştere la 4 mai 1949 şi reuneşte toate statele Uniunii Europene...

Restangerea unor Drepturi și Libertăți în contextul Pandemiei Covid-19

Listă de abrevieri - PE - Parlamentul European; - CE - Comisia Europeană - UE - Uniunea Europeană; - AUE - Actul Unic European; - TUE -...

Funcționare CEDO

Cadrul istoric al Curţii Europene a Drepturilor Omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea Europeană) a fost instituită prin Convenţia...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Te-ar putea interesa și

Statul, formă complexă de organizare politică și socială

INTRODUCERE Cunoasterea si întelegerea acestui fenomen complex, care este statul, necesita o punere în lumina a contextului istoric, politic si...

Autoritatea militară - rolul acesteia în realizarea apărării naționale

INTRODUCERE Am ales aceasta tema întrucât utilitatea unei astfel de abordari a fenomenului militar din perspectiva stiintelor juridice este...

Acte Administrative Jurisdicționale

CAPITOLUL I ACTUL ADMINISTRATIV - DREPT ADMINISTRATIV 1.1. Concept şi trăsături 1.1.1. Noţiune Definirea principalelor acte juridice ale...

Contenciosul Administrativ în România

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE. EVOLUŢIA ISTORICĂ A CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV SECŢIUNEA 1 INTRODUCERE ÎN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV ROMÂN...

Acte Normative

CAPITOLUL I 1.1. Noţiunea, definiţia, evoluţia şi formele contenciosului administrativ român 1.1.1. Etimologic cuvântul „contencios” provine din...

Controlul judecătoresc direct al actelor administrative în temeiul legii contenciosului administrativ

INTRODUCERE Etimologic cuvântul „contencios” provine din limba franceză, fiind un neologism care a pătruns în limba română modernă. La originile...

Nulitatea și Revocarea Actului Administrativ

INTRODUCERE În ansamblu dreptul administrativ reprezintă ramură a dreptului public, alcătuit din ansamblu normelor care reglementează relaţiile...

Actele Administrative

Notiunea actului administrativ Actul juridic este o manifestare de vointa a unei persoane fizice sau juridice facuta in scopul de a produce...

Ai nevoie de altceva?