Cuprins
- CAPITOLUL I - CONSIDERATII INTRODUCTIVE
- Secţiunea I – Despre evoluţia drogurilor, a traficului şi consumului ilicit. .p.2.
- Secţiunea 2. I. Noţiunea de drog şi alte noţiuni conexe.p.6.
- 2.II. Categorii de droguri.Prezentarea principalelor droguri.p.9.
- Secţiunea 3 Manifestări pe plan extern şi intern a luptei împotriva drogurilor
- A. Convenţii internaţionale şi reglementări interne
- B.Convenţii internaţionale.p.19.
- C. Reglementări interne.p. 23.
- D.Oranismele Naţiunilor Unite .Organisme Europene şi extraeuropene
- E. Organismele Naţiunilor Unite .p.28.
- F. Organisme Europene .p. 31.
- G. Organisme extra-europene.p.33.
- CAPITOLUL II – INFRACTIUNILE PREVAZUTE IN LEGEA NR. 143/2000. ASPECTE GENERALE SI COMUNE.
- Secţiunea 1 Conditii preexistente.p.48
- A. Obiectul ocrotirii penele
- B. Subiectul infractiunii penale
- SecţiuneaaIIa Conţinutul constitutiv.p.54
- A. Latura obiectiva.p.55
- B. Latura subiectiva .p.60
- Secţiunea 3 Forme. Modalitati. Sanctiuni.
- A. Forme
- B. Modaliatati
- C. Sanctiuni
- CAPITOLUL III – INFRACTIUNILE PREVAZUTE IN LEGEA NR. 143/2000. ANALIZA.
- Sect. I. Infracţiunea prevăzuta in art. 2 Legea nr. 143/2000.p.70
- Sect.II Infracţinea prevăzută in art. 3 L 143/2000.p 75
- . Sect III. Infracţiunea prevăzută in art 4L 143/2000.p. 78
- . Sect IV.Infracţiunea prevăzută in art 5L 143/2000.p.81
- Sect VInfracţiunea prevăzută in art 6L 143/2000.p.83
- Sect VI Infracţiunea prevăzută in art 7L 143/2000.p.86
- Sect VIIInfracţiunea prevăzută in art 8L 143/2000.p.87
- SectVIII Infracţiunea prevăzută in art 9L 143/2000.p.90
- CAPITOLUL IV – TRAFICUL SI CONSUMUL ILICIT DE DROGURI IN ALTE DISCIPLINE STIINTIFICE
- Secţiunea 1 Criminologia.p.96
- Secţiunea 2 Drept procesual penal.p.99
- Secţiunea 3 Criminalistica.p. 101
- Secţiunea 4 Aspecte procesuale .p. 111
- Bibliografie selectiva.p.123
- ANEXELE LEGII NR. 143/2000
- Tabelul I.p.35
- Tabelul II.p.38
- Tabelul III.p. 43
- Tabelul IV.p. 47
- CAPITOLUL V – CONCLUZII SI PROPUNERI DE LEGE FERENDA
Extras din licență
Introducere
Lupta contra morţii albe este astăzi, mai mult ca niciodată, o exigenţă fundamentală a societăţii noastre. Drogurile reprezintă sursa durerii, a mizeriei şi a izolării sociale pentru numeroase persoane şi în special pentru tineri. Dacă exercitarea unei acţiuni represive este indispensabilă, cu atât mai necesare sunt eforturile de a deveni pe deplin cinştienţi de dezastrul pe care îl produce acest teribil flagel. Astăzi, mai mult decât oricând, trbuie să înţelegem că “Reprimarea nu ajunge; ceea ce trebuie este un efort sporit pentru a combate cererea” .
Între activităţile omului, la nivel planetar producerea şi comercializarea ilicităde droguri ocupă conform statisticilor ONU, locul al II-lea cu o cifră anuală de peste 500 miliarde de dolari, din care, pentru traficanţi rezultă un profit net de 50 miliarde. Implicaţiile sunt dramatice şi se extind asupra existenţei a sute de milioane de oameni ameninţând la modul cel mai serios, stabilitatea economică, socială, politică a lumii contemporane.
Drogul a devenit în ultimele decenii principala formă de manifestare a crimei organizate şi în consecinţă, inamicul numărul 1 al statelor.
Lucrarea de faţă subliniază pericolul social deosebit precum şi consecinţele nefaste ale acestor practici incriminate de lege. Reamintind că este mai uşor să previi decât să combaţi, trebuie întâi să cunoaştem, pentru a putea preveni.
Capitolul 1
Scurt istoric privind drogurile, evoluţia traficului şi consumului precum şi a încercărilor de stopare a flagelului
Secţiunea I
Despre evoluţia drogurilor, a traficului şi consumului ilicit
Existenţa omului ca fiinţă raţională a coincis, oarecum nefiresc cu consumul de substanţe care-i afectează tocmai raţiunea. Încă de la început, s-au cunoscut proprietăţile, efectele drogurilor şi ale altor substanţe toxice extrase din diferite plante şi minerale. Cunoaşterea s-a dovedit o armă cu două tăişuri, care a permis evoluţia omenirii dar care în acelaşi timp face din ce în ce mai posibilă distrugerea ei.
Cunoaşterea este un bun al tuturor, iar informaţiile atât cele folositoare cât şi cele distructive s-au transmis în mod deliberat din generaţie în generaţie.
Conştientizarea că transmiterea datelor cunoscute este vitală a stat la baza credinţelor mitico-religioase, a începuturilor tehnicii şi a ştiinţei.
Utilizate iniţial în practicile mistice, aceste substanţe au asigurat supremaţia în cadrul unor comunităţi a celor care ştiau să le extragă şi să le utilizeze.
Cercetări arheologice şi studii întreprinse au demonstrat că produsele folosite de vraci, vrăjitori şi şamani erau obţinute din plante sau de la diverse animale, fiind utilizate în funcţie de scopul urmărit.
Astfel, din frunzele de laur se putea obţine o pudră ce se amesteca în vin sau se administra pe rană; în funcţie de dozaj, efectul era de somn profund, euforie sau delir.
Fierturi din rădăcini de mandgrova pot provoca apatie, somnolenţă, halucinaţii.
O plantă foarte folosită de-a lungul vremii a fost mătrăguna. Au existat perioade în istorie, în care folosirea ei pentru crime fusese ridicată la rangul de politică de stat, ca în cazul familiei Borgia. Extractul de mătrăgună, în doze mici diminuează circulaţia sanguină, iar în doze mari accelerează pulsul, provoacă delir, spasm sau moartea .
Preview document
Conținut arhivă zip
- Combaterea Drogurilor pe Legea 143 din 2000.doc
- titlu Laura.doc