Dreptul de proprietate intelectuală - element al fondului de comerț

INTRODUCERE

Importanţa crucială a proprietăţii intelectuale a crscut fără îndoială de-a lungul anilor. Înţelegerea proprietăţii intelectuale a devenit din ce în ce mai mult o resursă esenţială pentru procesul de luare a deciziilor în afaceri. Această evoluţie a alimentat o dorinţă globală de cunoaştere a rolului său în afaceri şi comerţ, şi a modului în care poate fi cuantificat impactul său.

Promovarea unei dezvoltări armonioase a activităţilor economice se realizează prin buna funcţionare a unei pieţe interne care să ofere condiţii analoge celor existente pe celelalte pieţe naţionale. Aceste condiţii se referă la respectarea drepturilor de proprietate intelectuală şi a jurisdicţiei comerciale. Reglementările ce aparţin proprietăţii intelectuale sunt consecinţa împrejurării că în activitatea lor curentă oamenii realizează şi utilizează opere ştiinţifice, literare, artistice precum şi creaţii intelectuale industriale şi semne distinctive ale activităţii industriale. Proprietatea intelectuală cuprinde două mari domenii : dreptul proprietăţii industriale şi drepturile de autor.

0Proprietatea intelectuală privită sub cele două componente ale sale, proprietatea industrială pe de o parte şi drepturile de autor pe de altă parte, este una dintre pârghiile de bază ale dezvoltării economice a unei naţiuni. În acest context se poate aprecia că protecţia drepturilor de proprietate intelectuală este de o mare importanţă, esenţa, scopul şi finalitatea acesteia fiind protejarea produsului inteligenţei umane şi în acelaşi timp, garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs. Din perspectivă europeană protejarea acestor drepturi reprezintă una din condiţiile necesare unei bune funcţionări a pieţei interne a Uniunii Europene. Prin respectarea acestor drepturi, inovaţia şi creaţia sunt atribuite proprietarilor de drept, care le pot folosi în scopuri comerciale. În plus, drepturile de proprietate intelectuală contribuie la dezvoltarea societăţii prin : menţinerea concurenţei şi încurajarea producerii de bunuri şi servicii de calitate, stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, susţinerea inovaţiei şi a cercetării, promovarea dezvoltării tehnologice şi culturale.

În această lucrare este prezentat dreptul de proprietate intelectuală, cu cele două componente ale sale, însă analizate prin prisma fondului de comerţ. Dreptul de proprietate intelectuală este cel care apără creaţia, produsul inteligenţei umane, însă prin intermediul comerţului, acestea capătă o valoare patrimonială şi astfel conduc spre progres economic.

În capitolele I şi II sunt prezentate câteva noţiuni generale privind structura şi elementele componente ale proprietăţii intelectuale şi ale fondului de comerţ. În ceea ce priveşte proprietatea intelectuală aceasta este prezentată cu cele două ramuri ale sale dreptul proprietăţii industriale şi drepturile de autor. Legislaţia întrebuinţată în analiza protecţiei juridice a componentelor proprietăţilor intelectuale este cea în vigoare, cu menţiunea că ultima lege modificată este Legea nr. 84/1999 actualmente replublicată prin Legea nr. 66/2010. Lucrarea are la bază dreptul de proprietate intelectuală ca element al fondului de comerţ.

Fondul de comerţ este prezentat prin prisma elementelor sale componente, a naturii sale juridice şi a operaţiunilor la care poate fi supus acesta.

În cel de-al III-lea capitol sunt dezbătute problemele privitoarea la protecţia juridică a elementelor componente ale dreptului de proprietate intelectuală ce pot face parte din fondul de comerţ.

Nu de puţine ori am constatat că marea majoritatea a lucrurilor ce ne înconjoară sunt produse ale inteligenţei omului (maşini, unelte, locuinţe, panouri publicitare), invenţii ale sale, însă pentru ca ele să ajungă în slujba consumatorilor este nevoie de comercializarea acestora. Astfel ştiinţa, tehnologia şi inovarea reprezintă domenii care generează constant progres tehnologic asigurând durabilitatea, dezvoltarea şi competitivitatea economică de perspectivă a României. Prezenta lucrare vine şi întăreşte ideea că produsul inteligenţei umane pus în valoare prin circuitul comercial poate conduce la rezolvarea problemelor cu care se confruntă întreaga omenire.

Cuantificarea proprietăţii intelectuale a existat din cele mai vechi timpuri. Putem afirma că fără materializarea produsului inteligenţei umane, nu am fi fost inconjuraţi in acest secol de tehologiile moderne care ne sunt indispensabile în fiecare domeniu. Astfel, domeniul medicinei nu ar fi inregistrat rezultate remarcabile, referindu-ne în acest sens la marile reforme ce au avut la bază idei inovatoare de tratare a anumitor boli dintre cele mai garave, cum ar fi malaria, tuberculoza şi altele. Toate acestea au avut la baza o inovaţie, o simplă idee care a reuşit sa salveze milione de oameni, sau, de ce nu, întreaga omenire. Acelaşi sistem există la baza toturor domeniilo. Întregul circuit economic este fundamentat pe inovaţie. Marile corpotaţii au cunoscut succesul datorită faptului ca au venit cu ceva nou adresat consumatorilor. Fără inovaţie şi cercetare nu exită progres. Exemplele în domeniu, care vin să întărescă această afirmaţie sunt nenumărate. Toate Copaniile comercial cunoscute la nivel mondial au la baza o „idee nouă”. De asemenea, marea majoritate a lucrurilor care ne înconjoară sunt creeate datorită inteligenşei omului. Pornind de la banalul telefon mobil, care astăzi ne este util multora dintre noi, şi ajungând la cele mai sofisticate maşinării din domenii ca medicina, idustria nucleară sau industria armamentului, toate au la bază idei fără de care nu ar fi ajuns intr-un stadiu atat de avansat în care se găsesc în zilele noastre. Pentru a fi încurajată cercetarea şi inovarea, proprietatea intelectuală trebuie apărată pe plan legislativ prin norme internaţionale menite să garanteze dreptul fiecărui inovator asura creaţiei sale. În acest sens, s-a întemeiat Organizatia Mondială a Drepului de Proprietate Intelectuală care promoveză prtecţia proprietăţii intelectuale în lume. Această organizaţie a fost încheiată la Stockholm la 14 iulie 1976. Prin intermediul acestei Organizaţii s-a instituit o nouă formă de cooperare administrativă între uniunile de proprietate intelectuală bazată pe pricipiul autonomiei financiare a fiecărei uniuni şi pe dreptul fiecărei uniuni de a lua parte la rezolvarea problemelor de interes comun. La instituirea Organizaţiei a participat şi o delegaţie a Româniai, alături de numeroase alte ţări.

Prin promovarea şi protecţia dreptului de prorietate intelectuală se stimulează creşterea economică ceea ce poate duce la creeare de noi locuri de muncă. Se pot dezvolta noi ramuri de activitate şi astfel se poate îmbunătăţi calitatea vieţii.

Un sistem de proprietate intelectuală eficient şi echitabil poate fi de ajutor tuturor ţărilor în exploaterea potenţialului de proprietate intelectuală care este un instrument puternic de dezvoltare economică şi de progres social şi cultural. Acest sistem contribuie la instaurarea unui echilibru între interesele inovatorului şi interesul public, asigurând un mediu propice creativităţii şi invenţiei, în beneficiul tuturor.

CAPITOLUL I

Noţiuni introductive privind proprietatea

intelectuală

Importanţa proprietăţii intelectuale pe plan naţional şi european

Proprietatea intelectuală reprezintă relaţia socială ce ia naştere în legătură cu însuşirea şi stăpânirea de către autori a unor obiecte care sunt rezultatul unei activităţi creative şi totodată, dreptul de care se bucură un autor de a poseda, utiliza, bucura de uzufruct şi dispune după voie de creaţia sa intelectuală.

Proprietatea intelectuală, la modul general, cuprinde toate drepturile legale, izvorâte din activităţi intelectuale din domeniile literar sau artistic, ştiinţific şi industrial.