Cuprins
- 1 SCURT ISTORIC AL DREPTURILOR OMULUI 2
- 2 EVOLUȚIA CONCEPTULUI DREPTURILOR OMULUI 9
- ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ 9
- 3 REGLEMENTAREA DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL 13
- 3.1 NOȚIUNEA ȘI NATURA JURIDICĂ A PROCESULUI ECHITABIL 13
- 3.2 LOCUL DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL ÎN CADRUL DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI 16
- 3.2.1 Componentele dreptului la un proces echitabil 17
- 3.3 ASIGURAREA UNUI PROCES ECHITABIL - OBIECTIV AL REFORMEI JUSTIȚIEI ROMÂNEȘTI 26
- 4 HOTÃRÂRI CEDO ÎN CAUZE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI PENTRU ÎNCĂLCAREA ART. 6 DIN CONVENȚIE 32
- 4.1 STRUCTURA CEDO ȘI CUM ESTE REPREZENTATĂ ROMÂNIA 32
- 4.2 CAUZE RELEVANTE ÎN CARE ROMÂNIA A FOST RECLAMATĂ LA CEDO PENTRU ÎNCĂLCAREA ART. 6 DIN CONVENȚIE 38
- 4.2.1 Cauza Rupa împotriva României 38
- 4.2.2 Cauza Maszni contra României 47
- 4.2.3 Cauza Bulfinsky contra României 51
- 5 CONCLUZII 58
- 6 BIBLIOGRAFIE 60
Extras din licență
1 SCURT ISTORIC AL DREPTURILOR OMULUI
Se poate afirma că istoria drepturilor omului se confundă cu istoria omenirii. Convingerea că oamenilor li se cuvin anumite drepturi apare încă din Antichitate și parcurge întreaga istorie a gândirii sociale. Afirmarea și cristalizarea ideii de drepturi fundamentale ale omului constituie rezultatul unui îndelung proces, în cursul căruia, conceptul respectului pentru drepturile omului și-a gășit în final consacrarea, depășind concepțiile care se opuneau recunoașterii egalitatii oamenilor și ideii de respect al drepturilor omului.
Încercările umanității de a contura conceptul drepturilor individului datează încă din cele mai vechi timpuri. O primă tentativă se regăsește în Codul lui Hammurabi, scris în jurul anului 1760 î.Hr., în timpul regelui babilonian Hammurabi. Textul codului a fost săpat pe o rocă, lungă de 2,25 metri, în care erau cuprinse drepturi privind proprietatea, reguli de conduită în colectivitate, drepturilor femeilor în cadrul familiei și societatății, iar pedeapsele aplicate pentru nerespectarea acestor drepturi și îndatoiri erau extrem de severe, pornind de la amputarea diferitelor organe ale corpului uman, până la pedeapsa cu moartea.
În mod surprinzător, în cuprinsul Codului lui Hammurabi, identificăm și idei privind represiunea penală, cum ar fi noţiunile de culpabilitate și vinovăţie, care pot fi considerate moderne și pe care le identificăm și în dreptul evoluat ca trăsături esenţiale ale infracţiunii.
O altă inițiativă demnă de remarcat i-a aparţinut primului rege al Persiei, Cyrus cel Mare, care după ce a cucerit Babilonul în anul 539 î. Hr., a edictat legi revoluționare pentru acea perioadă privind eliberarea sclavilor, libertatea alegerii religiei şi egalitatea rasială. Aceste legi fost scrise pe un cilindru din lut, inscripționat cu o scriere cuneiformă în limba akkadiană care este astăzi cunoscut drept Cilindrul lui Cir cel Mare şi este considerat a fi prima cartă a drepturilor omului. Cilindrul a fost descoperit în 1879 de către arheologul Hormuzd Rassam la fundația unui templu din Babilon, iar actualmente este păstrat la Muzeul Britanic din Londra. Acestui document i se acordă o deosebită atenție și importanță, fiind tradus în limbile oficiale ale Naţiunilor Unite, iar patru articole din acesta se regăsesc în prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.
Din Babilon, ideea drepturilor omului s-a răspândit rapid în India, Grecia și în cele din urmă la Roma. A apărut conceptul de "lege naturală", ca urmare a faptului că oamenii au avut tendința să urmeze anumite legi nescrise în cursul vieții, iar legea romană s-a bazat pe idei raționale derivate din natura lucrurilor.
În Grecia Antică, dezvoltarea conceptului de drepturi ale omului s-a datorat extinderii relațiilor economice, politice și culturale, gânditorii acestei țări înțelegând relația dintre stat, religie și individ. Primele viziuni filozofice care au avut ca preocupare centrală omul, ca ființă socială, înzestrată cu drepturi și libertăți individuale au fost ale filozofilor greci Protagoras, Aristotel, Platon, Seneca.
Platon (427-447 î.e.n.) a făcut o distincție clară intre idei și cultură sau tradiție, lucrările lui au un pronunțat caracter de afirmare și descoperire a drepturilor si libertăților omului. El considera că persoana umană este concepută ca membru al societății, nu ca individ, iar înfăptuirea justiției în societate se bazează pe egalitatea libertăților și stabilirea obligațiilor prin legi. Aceaste prime idei ale dreptului natural vor avea un rol deosebit de important în istoria societății umane.
Protagoras (n. 487 î.Hr., d. 420 î.Hr) statua în cartea sa, "Despre zei" cu privire la importanța individului în raport cu tot ce îl înconjoară: “omul este măsura tuturor lucrurilor și a celor care există precum există, și a celor care nu există, precum nu există”
Aristotel (n. 384 î.Hr. - d. 322 î.Hr.), în lucrarea sa "Politice", afirma că "numai prin lege devine cineva sclav ori liber, prin natură oamenii nu se deosebesc întru nimic" . Conform concepției filozofului Aristotel omul este un “animal social” (zoon politikon) și este destinat prin natura sa nu numai pentru a trăi o existență biologică, ci și pentru bine și pentru fericire .
Bibliografie
Documente internaţionale
- Convenția Europeană a Drepturilor Omului
- Declarația Universală a Drepturilor Omului.
- Carta Naţiunilor Unite şi Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie - semnată la 26 iunie 1945, intrată în vigoare la 24 octombrie 1945
Documente naţionale
- Constituţia României;
- Codul Penal (Legea nr. 286/2009 privind noul Cod Penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, în vigoare de la 1 februarie 2014, cu modificările și completarile ulterioare);
- Codul de Procedură Penală (Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, în vigoare din 1 februarie 2014);
- Codul Civil (Legea 287/2009 privind Noul Cod Civil, republicat în Monitorul Oficial nr. 505/2011, aplicabil din 1 octombrie 2011);
- Codul de Procedură Civilă (Legea 134/2010 privind Codul de procedură civilă republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificarile aduse de OUG 1/2016 )
- LEGEA Nr. 303 Republicată din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor publicată în Monitorul Oficial Nr. 826 din 13 septembrie 2005
- LEGEA Nr. 304 Republicată din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară publicată în Monitorul Oficial Nr. 827 din 13 septembrie 2005
Cărţi – enumerate în ordinea alfabetică a numelui autorului și cu precizarea: numelui, prenumelui, titlului cărţii, editurii, localităţii și anului de apariţie:
MAZILU, DUMITRU - Drepturile omului - Concept, exigenţe şi realităţi contemporane - Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2008;
TOMESCU, MĂDĂLINA - Drepturile omului. Tendinţe și orientări contemporane- Editura Pro Universitaria, București, 2013.
Articole - enumerate în ordinea alfabetică a numelui autorului și cu precizarea: numelui, prenumelui, titlului revistei, editurii, localităţii, numărului și anului de apariţie:
ROTARI, RODICA – Cultura civică şi participarea politică prin prisma educaţiei civice – articol în revista „Moldoscopie. Probleme de analiză politică” nr. 2/2004 editată de Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, 2004;
STOEAN, RALUCA - Accesul la cultură, un drept inaccesibil multor români- Monitorul Drepturilor Omului nr. 2/2005, editat de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Surse de internet:
http://krugman.blogs.nytimes.com/2011/12/19/hungarys-constitutional-revolution/
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dreptul la un proces echitabil.doc