Marea Teritorială a României

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL MĂRII

CAPITOLUL 1

1.1. Evoluţia dreptului mării până la adoptarea Convenţiei din 1958

Încă din cele mai vechi timpuri, mările şi oceanele au prezentat un real interes pentru viaţa popoarelor şi a statelor în ceea ce priveşte rapoartele dintre state ce au legătură cu navigaţia, comerţul şi pescuitul.Mările şi oceanele, constituind împreună aproximativ 2/3 din suprafaţa totală a planetei, reprezintă un punct de interes pentru toate statele, atât în ceea ce priveşte cerinţele navigaţiei, dar şi pentru resursele piscicole şi minerale, precum şi pentru potenţialul energetic. Toate acestea sunt necesare pentru dezvoltarea economică a statelor

Suprafaţa mărilor şi oceanelor reprezintă 361,3 milioane de kilometri pătraţi din globul pământesc şi are un impact deosebit asupra tuturor domeniilor vieţii economice, politice şi militare a statelor, ţinând cont de faptul că acestea au constituit o sursă importantă de hrană, au contribuit în mod fundamental la dezvoltarea legăturilor comerciale între state, îndeosebi după marile descoperiri geografice, iar în prezent, pe lângă vechile întrebuinţări, s-au adăugat şi altele noi cum ar fi de exemplu , exploatarea resurselor minerale şi energetice precum şi a altor resurse încă doar parţial cunoscute şi folosite , necesare dezvoltării economice a popoarelor.

Interesul crescând pentru oceanul planetar este determinat de prezenţa unor resurse nebănuite în mările şi oceanele lumii, de nevoia acută de extindere a cercetărilor în aceste zone, de posibilităţile reale de acoperire a unei mari părţi a cerinţelor de hrană şi de energie ale omenirii, de exigenţele tot mai mari ale extinderii comunicaţiilor pe aceste căi şi prin mijloace tradiţionale

Cercetători din cele mai diferite domenii de cercetare ale domeniului marin consideră că “ne aflam în pragul unei noi ere istorice, era exploatării supercontinentului albastru ” aceasta pentru că oceanul planetar e depozitarul celor mai mari resurse biologice şi minerale ale planetei.

Dezvoltarea activităţilor maritime şi a raporturilor dintre state în acest cadru au dus la apariţia şi formarea principiilor, a conceptelor şi instituţiilor specifice dreptului mării. În acest domeniu au avut loc confruntări de interese, s-au exprimat teze şi idei care să le afirme şi să le promoveze .

1.2. Rolul convenţiei din 1958 în formarea principiilor şi conceptelor dreptului mării

Dezvoltarea explozivă a ştiinţei şi tehnicii, îndeosebi după cel de-al doilea război mondial, a dezvăluit deosebitele potenţiale ale celui mai bogat mediu planetar, determinând astfel întreprinderea unor acţiuni complexe de valorificare şi exploatare a resurselor marine, fapt ce a generat necesitatea adoptării unor norme juridice adecvate cerinţelor fundamentale ale problematicii dreptului mării, cum ar fi precizarea drepturilor şi obligaţiilor fiecărui stat în folosirea mărilor şi oceanelor, a formelor şi modalităţilor de cooperare, definirea şi codificarea principiilor şi conceptelor specifice dreptului mării şi corelarea acestora cu normele de drept internaţional.