Managementul Resurselor Umane

1. Rolul şi particularităţile RU în cadrul org umane

O org este un grup uman compus din specialişti lucrând împreună la o sarcină comună; intervenţii sociale destinate realizării unor scopuri comune prin efort de grup. RU sunt considerate o categorie a resurselor economice care sintetizează potenţialul de muncă al unei ţări, zone geografice etc. În mod general RU se realiuzează cu ajutorul unor indici ca: populaţia aptă disponibilă, populaţia activă etc.; nivelul de instruire; starea de sănătate; ponderea diferitelor categorii profesionale. RU se află sub incidenţa unor determinări multiple generate de acţiunea unor factori economici, psihologici şi demografici. În cadrul org ca urmarea dezvoltării teoriei şi practicii MRU este necesară cunoaşterea rolului şi particularităţilor RU.

a)RU reprezintă organizaţia. Societatea modernă se prezintă ca o reţea de organizaţii care apar, se dezv sau dispar. În aceste condiţii oamenii reprezintă o resursă comună şi în acelaşi timp o resursă cheie, o resursă vitală a tuturor organizaţiilor. Ei sunt cei care asigură supravieţuirea, dezvoltarea şi succesul competiţional al organizaţilor.

b)RU reprezintă una dintre cele mai importante investiţii ale unei organizaţii ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp.

c)RU sunt unice în ce priveşte potenţialul lor de creştere şi dezvoltare, precum şi capacitatea lor de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite pentru a face faşă noilor provocări sau exigenţelor actuale şi de perspectivă.

d)Deciziile manageriale din domeniul RU sunt printre cele mai dificile deoarece acestea interacţionează factorii individuali, organizaţionali şi situaţionali care influenţează şi se regăsesc în deciziile respective.

e)RU constituie un potenţial uman dezvoltat care trebuie înţeles, motivat sau antrenat în vederea implicării cât mai depline sau mai profunde a angajaţilor la realizarea obiectivelor organizaţiei.

f)Oamenii dispun de o relativă inerţie la schimbare, compensată însă de o mare adaptabilitate la situaţii diverse.

g)RU sunt puternic marcate de factorul timp necesar schimbării mentalităţilor, obiceiurilor, comportamentelor.

h)Oamenii sunt autonomi şi liberi capabili să reacţioneze nu numai faţă de standardele tayloriste, ci şi faţă de diferite încercări de manipulare.

i)Oamenii trăiesc şi acţionează în colectivităţi, fiind mai ataşaţi de anumite grupuri.

j)Relaţiile manager-subordonaţi trebuie să fie generate de principiul demnităţii umane.

k)Eficacitatea utilizării tuturor celorlalte resurse.

l)Dintre toate categoriile de resurse ale unei organizaţii, RU sintetizează şi exprimă cel succesiv specialitatea managementului ca tip de activitate umană.

2. Conceptul de MRU şi etapele sale de dezv

Se referă la ansamblul referitoare la asigurarea utilizării optime a RU în beneficiul organizaţiei, al fiecărui individ şi al comunităţii în general. Cuprinse dpdv organizaţional şi procesual în funcţiunea de personal, aceste activităţi au evoluat de la sfârşitul secolului XIX, parcurgând mai multe etape: etapa empirică (reformatorii sociali – ei reprezintă etapa timpurie conturată înainte ca activităţile privitoare la personal să devină un domeniu specializat al managementului); etapa bunăstării sau prosperităţii (preocuparea pentru bunăstarea subordonaţilor); administrarea personalului (în această etapă, pe lângă preocupările menţionate anterior care vizau mai mult ameliorarea condiţiilor de muncă au apărut noi cerinţe adecvate creşterii dimensiunilor organizaţiilor şi complexităţii activităţilor); managementul personalului sau faza dezvoltată (conducerea personalului); managementul personalului sau faza matură; mru (etapa anteprenorială).Pe timpul acestor etape s-a conturat conceptul de MRU; mru (faza II etapa postanteprenorială).

Sunt luate în discuţie probleme legate de contribuţia abordării strategice a MRU la succesul organizaţiei, şi mai recent importanţa unei viziuni mai largi europene în contextul implicaţiilor pieţei unice europene.