Evaluarea nivelului de calitate a serviciului de alimentație de tip Fast-Food - KFC

CAPITOLUL I

Date generale despre serviciul de alimentatie de tip fast-food

Fast-food-ul, fenomen necunoscut la noi pana in anii '90, a influentat puternic obiceiurile de consum ale romanilor si a devenit o afacere foarte profitabila pentru lanturile de restaurante de profil.

Restaurantele fast-food monopolizeaza pranzul romanilor.In urmatorii 10 ani se estimeaza ca aceasta piata va creste cu 20% anual. Numarul acestui tip de restaurante depaseste 100 si este in continua crestere.Vazute de catre cei mai multi dintre noi doar in filmele americane inainte de 1989, marile retele de restaurante fast-food au intrat in forta pe piata romaneasca dupa ’90. Cu un design aparte al restaurantelor, cu o oferta tot mai varianta si beneficiind de o publicitate agresiva, romanii au fost rapid cuceriti.

Restaurantele de tip fast-food devin din ce in ce mai profitabile. Speculand tendinta multora dintre romani de a consuma in timpul zilei mancaruri semipreparate din cauza crizei aproape permanente de timp, lanturile de fast-food-uri s-au extins rapid in ultimii ani, aceste retele numarand in prezent peste 100 de locatii.

In privinta locuitorilor capitalei, se poate spune ca acestia prefera marcile consacrate de fast-food, in defavoarea celor alternative, cu mancare sanatoasa.Criteriile dupa care consumatorii aleg aceste locatii sunt impartite astfel:pe primul loc mancarea, apoi serviciile, urmate de pret, curatenie , iar pe ultimul loc mancarea sanatoasa.

Consumatorii nu par insa foarte sensibili la campaniile care denunta nocivitatea produselor fast-food, cum contribuie la obezitate etc., iar topul preferintelor este inca dominat de fast-food-urile clasice: McDonald’s, KFC, Pizza Hut.

Reteaua cea mai dezvoltata o are, evident, McDonald’s, care numara in prezent 52 de restaurante, iar in urmatorii 6-7 ani si-a propus sa ajunga la 100. Daca in urma cu cinci ani avea in jurul de 100.000 de clienti zilnic, la ora actuala numarul lor a ajuns la 200.000. Cresterea numarului de clienti este semnificativa si pentru celelalte retele precum Pizza Hut, Spring Time, KFC. Schimbarea ritmului de viata a locuitorilor din marile orase, dar si a obiceiurilor, cresterea puterii de cumparare, aparitia unei clase de mijloc sunt principale explicatii pentru cresterea consumatorilor de mancare fast-food. Pe de alta parte, un alt factor care a sprijinit expansiunea segmentului food-service a fost dezvoltarea comertului modern. Hipermarketurile si mallurile s-au dovedit a fi oportunitatii apreciate si luate in considerare in planurile de extindere de catre lanturile nationale si multinationale.

Efectele fast-food-ului

8 milioane de romani sufera, constient sau nu, din cauza kilogramelor in plus, iar 4,5 milioane dintre acestia, incadrati in categoria obezilor, aproape au renuntat la visul de a mai ajunge la o greutate normala. Mancam mult, prost si neregulat, si devenim astfel potentiale victime ale bolilor de inima, diabetului sau cancerului. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in curand, obezitatea va face mai multe victime chiar decat fumatul.

America si Europa se confrunta cu ceea ce specialistii au inceput sa denumeasca „epidemie de obezitate”, iar tara noastra nu face exceptie. Un al treilea roman este supraponderal sau, mai grav, obez. Cauzele, spun medicii, sunt multiple: mancam haotic, de multe ori din cauza programului, alegem alimente mai ieftine si nu neaparat mai hranitoare si tindem sa inlocuim mancarurile pregatite in familie cu snacks-uri sau cu produse de tip fast-food. In plus, mai putin de 2% din romani practica un sport cu regularitate, demonstreaza datele obtinute pana acum de autoritati prin intermeniul Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei.

Romania va continua sa se ingrase pentru ca tinerii din ziua de azi cantaresc mai mult decat cei de acum 10-20 de ani. In clasamentul pe Europa, tara noastra ocupa un ingrijorator loc trei la obezitatea infantila, cu 90.000 de micuti intre 4 si 10 ani. Pentru a limita efectele fenomenului, autoritatile romane au interzis vanzarea in incita scolilor a produselor cu un aport ridicat de grasimi si zaharuri, dar masura e departe de a fi suficienta, cat timp elevii nu constientizeaza implicatiile unei alimentatii nesanatoase, spun medicii. Adultii sunt, la randul lor, ajutati in lupta cu kilogramele. Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au aprobat de curand compensarea cu 50% a unor medicamente administrate in obezitate.

Statisticile arata ca 65% din americani sunt supraponderali sau obezi, in conditiile in care doar 25% trec zilnic pragurile restaurantelor fast-food. Departamentul American pentru Agricultura sustine insa ca nu trebuie sa mananci in fiecare zi hamburgeri sau cartofi prajiti ca sa ajungi sclavul kilogramelor in plus. O masa la un astfel de local inseamna de multe ori calorii in exces si, prin urmare, poate duce la obezitate. Nutritionistii atrag atentia ca produsele fast-food contin cantitati infime de calciu, fosfor, magneziu si vitaminele A si C, esentiale pentru buna functionare a organismului. In schimb, sunt bogate in grasimi si carbohidrati, de unde si aportul caloric ridicat. Obezitatea este mai periculoasa decat fumatul, sustine prof. dr. David King, de la Universitatea Oxford, care a descoperit ca grasimea acumulata ne poate scurta viata chiar si cu 13 ani.