Campanie - Responsabili de Viitorul Mediului

1.1.Definirea problemei

Colectarea, reciclarea şi tratarea deşeurilor reprezintă o prioritate şi se regăseşte şi în angajamentele asumate de România faţă de Uniunea Europeană.

Ultimele statistici oficiale, incluzând date înregistrate începând cu 2004, arată că în Romania au fost generate circa 363.315.000 de tone de deşeuri, din care 99,4% reprezintă deşeuri nepericuloase şi 0,6% deşeuri periculoase. Cele mai mari cantităţi provin din industria extractivă - 94,9%, urmată de industria prelucrătoare.

Deşeurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor bogat în substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv nămolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate în comun cu deşeuri solide orăşenesti. Această situaţie poate genera apariţia unor amestecuri şi combinaţii inflamabile, explozive sau corozive.

Un aspect negativ al situaţiei în care România se află este acela că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor fiind dificilă.

Ministerul Mediului îşi propune prin derularea campaniei ,,Responsabili de viitorul mediului” să responsabilizeze organizaţiile care încă nu au conştientizat rolul lor în colectarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor pe care le produc. De asemenea se încearcă şi încurajarea celor care au făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte acceptarea rolului lor în protejarea şi conservarea mediului. Ministerul Mediului doreşte să determine companiile, care prin natura activităţii lor pun în pericol mediul, să acţioneze, sprijiniţi de Ministerul Mediului, în favoarea protejării acestuia şi a atingerii obiectivelor impuse de Comisia Europeană în privinţa reciclării deşeurilor, de care producătorii, importatorii şi distribuitorii, sunt responsabili în primul rând conform principiului „poluatorul plăteşte”.

1.2.Analiza situaţiei

Conform ultimilor statistici, România ocupă ultimul loc în ceea ce priveşte reciclarea din Uniunea Europeană.

De cele mai multe ori, în goana după profit, companiile uită de responsabilităţile avute cu privire la protejarea mediului înconjurător.

În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numară printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Depozitarea deşeurilor pe teren descoperit reprezintă calea cea mai importantă pentru eliminarea deşeurilor industriale, în Romania, peste 80% din deşeurile generate fiind depozitate în fiecare an. Astfel, în decursul anilor, s-a acumulat o cantitate foarte mare de deşeuri în depozitele existente.

În prezent, în România sunt înregistrate 951 depozite industriale care ocupa peste 11000 ha. Cele mai numeroase depozite de deşeuri industriale (354) sunt simple (de obicei, platforme betonate); de asemenea, există un numar mare de halde de steril minier (251) şi iazuri de decantare/bataluri (209). Cea mai mare parte a depozitelor industriale (aproximativ 76%) ocupă suprafete relativ mici de teren (până în 5 ha).

Doar 30% din depozitele industriale deţin autorizaţie de funcţionare. Restul funcţionează fără autorizaţie, deşi multe dintre acestea sunt amplasate necorespunzător şi nu sunt depozite controlate. De exemplu, 34% din depozitele industriale sunt amplasate intravilan, iar 6% din depozitele industriale sunt amplasate pe malul unor cursuri de apă. Doar 60% din depozite sunt în afara localităţilor. Din totalul depozitelor de deşeuri industriale, cel putin 50 nu dispun de nici un fel de amenajare pentru protecţia mediului, iar cele mai multe sunt doar împrejmuite. Unele dintre depozite au una sau mai multe amenajări speciale (impermeabilizare, drenuri, canal de gardă, foraj de monitorizare), dar foarte puţine dispun de toate amenajările astfel încât să îndeplinească condiţiile necesare pentru protecţia calităţii mediului.