Contract de Leasing

Contractul de leasing

Contractul prin care o parte numita finantator-locator, proprietar al unui bun , il transmite in folosinta unei alte parti numita utilizator-locatar, in schimbul unei rate de leasing care include folisinta bunului, primele de asigurare, dobanda finantoatorului, si un coeficient de management al contractului. La finele contractului, utilizatorul are urmatoarele optiuni :

-fie sa cumpere bunul, fie sa reinchirieze bunul, fie sa inceteze raporturile contractuale si predarea bunului.

Parti:

1. finantator-locator;

2. utilizator-locatar;

3. furnizorul;

Caracterele contractului:

• -caracter bilateral – finantatorul si utilizatorul isi asuma obligatiuni;

• -forma scrisa este obligatorie, iar la leasingul imobiliar are forma autentica;

• -cu titlu oneros;

• -comutativ;

• -intuitii-personae;

• -succesiv (in timp);

• -netranslativ de proprietate;

Efecte speciale:

• Desi asigurarea se incheie pe numele finantoatorului, cel ce achita primele de asigurare este utilizatorul.

• Riscul contractual este suportat de utilizator, adica daca bunul se distruge fara vreo vinovatie a partilor, cel ce suporta paguba este utilizatorul, in sensul ca desi bunul e distrus, ar trebui sa achite si ratele nescadente pana la intreaga valoare a contractului; intelegem de ce este esentiala incheierea asigurarii ca o conditie premergatoare contractului de leasing.

Neachitarea a 2 rate de leasing consecutive, atrage urmatoarele consecinte :

• rezilierea contractului;

• restituirea bunului;

• achitarea ratelor nescadente pana la valoarea integrala a contractului;

1. Consideraţii generale cu privire la leasing

Scurt istoric.

Termenul leasing provine de la verbul englez to lease, care se traduce prin „a închiria”. Leasingul, ca instituţie juridică, a luat naştere în Anglia, la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu dezvoltarea vertiginoasă a industriei, iar un rol important în acest sens l-a avut transportul feroviar. Proprietarii minelor de cărbune aveau nevoie de vagoane, dar nu dispuneau de resurse financiare suficiente pentru a le procura, de aceea, au convenit cu producătorii ca aceştea să le ofere vagoanele anticipat, iar achitarea să fie efectuată în mod treptat, pe măsura realizării pe piaţă a cărbunelui. Mai apoi, leasingul a fost preluat şi extins în Statele Unite ale Americii. Prima operaţiune de leasing în SUA a apărut în anul 1877, când societatea „Bell Telephone Comp” a oferit abonaţilor săi posibilitatea închirierii aparatelor telefonice pe termen lung, cu dreptul de a le procura la finele chiriei. Datorită acestui curs, SUA a fost telefonizată mai rapid decât celelalte state ale lumii.

În actele normative ale Republicii Moldova termenul de „leasing” datează cu anul 1991[, însă leasingul a dobândit o reglementare proprie tocmai în anul 1996, prin Legea nr.731 cu privire la leasing (în prezent abrogată). Neoficial însă, posibilitatea folosirii contractului dat a existat şi până la apariţia legii nominalizate, deoarece Codul civil din 1964 permitea încheierea oricăror contracte, chiar dacă acestea nu erau prevăzute de lege. În practică, un asemenea contract era calificat ca unul nenumit ori era asimilat cu contractul de închiriere.

Piaţa de leasing din Republica Moldova este relativ tânără comparativ că ţările din regiune. Prima companie de leasing – „MoldLeasing”, a fost fondată în anul 1989 şi avea ca gen de activitate darea în chirie a combinelor frigorifice şi a utilajului agricol. Însă majoritatea companiilor de leasing au intrat pe piaţa moldovenească după anul 2000, iar în prezent se află într-o competiţie directă cu băncile comerciale privind finanţarea achiziţionării de automobile. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică pentru anul 2011, dintre obiectele acordate în leasing mijloacele de transport au constituit 79%, în timp ce maşini şi utilaje – 11%, clădiri şi construcţii speciale – 7% şi alte mijloace – 3%. Faptul că companiile de leasing din Republica Moldova îşi limitează activitatea la mijloace de transport se datorează cererii de piaţă, în timp ce leasingul altor produse (de exemplu, al imobilelor) este redus fiindcă necesită resurse financiare mari de care majoritatea companiilor nu dispun.

Avantajul leasingului se manifestă prin posibilitatea persoanelor fizice şi juridice de a primi în posesie şi folosinţă autovehicule, terenuri, case, echipamente şi alte bunuri, iar plata să o facă treptat. De exemplu, o întreprindere de transport îşi poate reînnoi parcul de autobuze primind în leasing unităţi de transport pe care le va antrena la efectuarea rutelor şi va achita ratele de leasing în decursul a cinci ani.