Audit intern în instituții publice

INTRODUCERE

Omul modern este nevoit să gestioneze resursele limitate pe care le deţine, să anticipeze ceea ce ar putea câştiga şi să stabilească ceea ce trebuie să cheltuiască pentru a-şi satisface într-o cât mai bună măsură nevoile. Altfel spus, orice om trebuie să realizeze unele activităţi contabile, într-o formă neprofesionistă. Deoarece mişcarea valorilor este permanentă şi universală, se poate afirma că societatea actuală nu poate exista fără contabilitate. Contabilitatea, ca ştiinţă şi practică, pe plan mondial, a evoluat şi şi-a perfecţionat în mod continuu atât baza sa teoretică, cât şi maniera de realizare practică a obiectului de studiu. Caracterul evolutiv al contabilităţii a avut la bază un sistem de obiective şi principii fundamentale care au dus la formularea unor norme ce au servit la rezolvarea eficientă a problemelor de gestiune şi conducere.

Pe plan mondial a început să se contureze un nou mod de interpretare a fenomenului economico-social, ca urmare a schimbărilor de amploare care au intervenit în viaţa entităţilor publice. Astăzi, entitatea publică este interpretată ca agent economic, producător de informaţii şi relaţii interumane, producător de poluare, concentrator şi declanşator de energii umane, producător de efecte de ordin moral şi social. În acest sens entităţile publice moderne au obiective nu numai economice, ci şi noneconomice. În contextul actual al globalizării, limbajul universal pentru lumea afacerilor şi economică în general se regăseşte în standardele internaţionale de contabilitate şi audit. Însăşi contabilitatea poate fi numită pe drept cuvânt limbajul formalizat de comunicare în lumea afacerilor; exprimarea în etalon monetar proprie contabilităţii conferă acestei ştiinţe o mare rază de acţiune şi o impresionantă aderenţă la lumea afacerilor . Contabilitatea publică acţionează în două direcţii: prima referitoare la prezentarea unei imagini fidele a patrimoniului entităţii iar a doua la operaţiunile de control asupra bunurilor şi veniturilor publice şi private ale entităţilor. Operaţiunile din contabilitatea publică nu redau numai evidenţa unor acte administrative ale acetora, ci şi operaţiunile de control, inclusiv cele din perioada premergătoare şi ulterioară. În acest sens, un rol important îl are auditul public intern. Activitatea de evaluare a riscurilor din cadrul entităţilor, completată cu activitatea de cunoaştere şi înţelegere a standardelor internaţionale, cu preocupare pentru adăugarea de valoare a muncii reprezintă elementele de bază în atingerea obiectivelor şi performanţelor auditului intern. Standardele de audit emise , revizuite şi completate, prevăd ca “activitatea de audit intern să evalueze eficacitatea şi să contribuie la îmbunătăţirea proceselor de management al riscurilor”.

Funcţia de audit intern oferă siguranţa rezonabilă că operaţiunile desfăşurate şi deciziile luate de managerii unei entităţi sunt controlate şi contribuie astfel la realizarea obiectivelor propuse. În acest sens pe linia auditului intern se evaluează nivelul controlului intern, capacitatea entităţii de a atinge obiectivele propuse şi de a avea un bun control asupra riscurilor inerente activităţii desfăşurate. În aceste condiţii auditul intern este o funcţie deosebit de utilă pentru manageri, oricare ar fi nivelul lor de responsabilitate, ceea ce explică dezvoltarea sa pe parcursul ultimelor două decenii, inclusiv extinderea domeniului de acţiune asupra eficacităţii şi performanţei dincolo de simpla conformitate.

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A INSTITUŢIEI

Informatica a început să joace un rol tot mai important în dezvoltarea societăţii încă din deceniul al şaptelea al secolului trecut. În Iaşi şi în Moldova până în anul 1990, singurul liceu de profil a fost Liceul de Informatică “Grigore C. Moisil”.

1.2. Structura organizatorică şi funcţională

Liceul de Informatică "Grigore C. Moisil" din Iaşi a fost înfiinţat în 1971 având ca bază Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.739 din 21.06.1971 care a decis înfiinţarea liceelor de informatică în 4 oraşe din ţară: Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara.

Obiectivele acestei instituţii constau în asigurarea unei culturi generale orientate spre domenii de activitate precise, respectarea caracteristicilor de vârstă, a intereselor şi a motivaţiilor elevilor, creşterea responsabilităţii liceului şi elevului pentru calitatea şi finalităţile procesului educativ, stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare, creşterea caracterului aplicativ al cunoştinţelor şi al activităţilor de învăţare şi nu în ultimul rând creşterea ponderii activităţilor pe calculator care asigură formarea de deprinderi practice, de utilizare a tehnologiilor de ultimă oră, folositoare devenirii ulterioare a elevilor.

Structura organizatorică

Organizarea internă a liceului “Grigore C. Moisil” are la bază structura organizatorică prezentată în Anexa nr.1.

Ca şi organ superior de conducere şi luare a deciziilor s-a stabilit Consiliul de Administraţie, care conform legii este format din 9-15 membri, între care directorul unităţii de învăţământ, directorii adjuncţi, reprezentanţi ai cadrelor didactice aleşi de Consiliul profesoral, contabilul şef şi reprezentanţi ai autorităţii publice locale, ai asociaţiei de părinţi, ai elevilor, precum şi ai instituţiilor şi organizaţiilor comunităţii locale. Aşa cum precizam şi anterior, în domeniul organizatoric şi administrativ, Consiliul de Administraţie are rol de decizie.

În activitatea desfăşurată, Consiliul de Administraţie:

• asigură respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, ale actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ale deciziilor inspectorului şcolar general;

• administrează terenurile şi clădirile în care instituţia îşi desfăşoară activitatea;

• aprobă planul de dezvoltare al şcolii;

• aprobă regulamentul intern al unităţii de învăţământ

• aprobă acordarea burselor şcolare, conform legislaţiei în vigoare;

• controlează periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmică a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea şefilor de catedre/comisii metodice;

• avizează şi propune consiliului local, spre aprobare, proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli, întocmit de director şi contabilul şef, pe baza solicitărilor şefilor catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale;

• realizează alte activităţi de natură administrativă.

Directorul instituţiei exercită conducerea executivă, în conformitate cu atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ, precum şi cu alte reglementări legale. Este subordonat inspectoratului şcolar, reprezentat prin inspectorul şcolar general. De asemenea, directorul reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele competenţelor prevăzute de lege.

În cadrul structurii organizatorice a liceului “Grigore C. Moisil” un nivel important este reprezentat de către directorul adjunct care este subordonat directorului general. În funcţia exercitată, acesta răspunde de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară din unitatea de învăţământ şi îndeplineşte atribuţiile delegate de către director pe perioade determinate, precum şi pe cele stabilite prin fişa postului şi prin regulamentul intern al unităţii de învăţământ şi preia toate prerogativele directorului, în lipsa acestuia.

De asemenea, în condiţii specifice precizate în Regulamentul Intern de Funcţionare al instituţiei şi în fişa postului, avizează activitatea coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, numit din rândul cadrelor didactice angajate ale şcolii.

Pe un alt nivel al structurii organizatorice se regăseşte contabilul şef al liceului, subordonat directorului instituţiei şi directorului adjunct pe prima linie, şefului biroului contabilitate din cadrul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Iaşi în plan secund şi în cele din urmă directorului economic al Primăriei Iaşi. Relaţiile funcţionale sunt cele din cadrul compartimentului financiar contabil realizate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu şi atingerii obiectivului stabilit de către conducerea instituţiei. În acelaşi timp relaţii de colaborare există şi cu departamentul contabilitate al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, oficiul juridic al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, compartimentul contabilitate al Primăriei Iaşi şi Trezoreria Publică. Contabilul şef reprezintă instituţia în relaţiile de natură economică şi de finanţare dezvoltate cu ordonatorii de credite şi diferiţi parteneri.