Aurul și moneda

CAP.I AUR SI MONEDA

1. MITUL AURULUI

Mitul aurului are radacini adânci în istoria omenirii. Stralucirea, inalterabilitatea, maleabilitatea, divizibilitatea au conferit nobletea acestui metal rar, care a atras atentia omului din cele mai vechi timpuri. Calitatile aurului, definite de însusirile sale fizico-chimice, sunt coplesitor de practice, iar în acelasi timp, în imaginatia oamenilor, rascolitor de mistice.

Mistica aurului a fost întarita când bucatile de metal galben au capatat calitate de bani, masurator al valorii, devenind baza activitatii economice. Desi oficial demonetizat, scos din mecanismul efectiv al sistemului monetar international, aurul îsi pastreaza si astazi atractivitatea. Cunoscutele fenomene de febra a aurului din ultimiii ani de pe scena mondiala, sunt o dovada graitoare a faptului ca mitul metalului galben nu s-a terminat.

Aurul, prin stralucirea sa reala si imaginara, a îmbracat în mintea oamenilor garderoba cea mai atragatoare a legendelor. Botezul aurului este, într-un fel, o legenda. Numele latin al metalului galben, “Aurum”, de unde provine simbolul “Au” universal recunoscut în toate limbile pamântului, este asociat cu numele zeitei Aurora, la romani zeita diminetilor însorite. Cu numele nascut din mitologie, aurul si-a creat apoi propria sa mitologie.

De la o admiratie contemplativa, omul preistoric, care a fost atras de stralucirea vie si inalterabila a grauntelor de aur existente în terenurile aluvionare sau în roca dura a muntilor, trece apoi la utilizarea metalului galben pentru confectionarea obiectelor de podoaba. Primele obiecte de aur lucrate se gasesc la mormintele din era neolitica, acestea fiind primele dovezi ale istoriei multimilenare a aurului.

În Egiptul antic, care a fost prima mare putere aurifera, aurul îsi creeaza deja o legenda, devenind un adevarat simbol al puterii. Cantitati mari de metal galben încep tot mai mult sa fie adunate de cei puternici si bogati. Aurul îi însoteste pâna-n pamânt pe faraoni, în credinta ca le va da acestora si în viata de apoi puterea, grandoarea si frumusetea vesnica pe care o simboliza. În acest sens o dovada este descoperirea mormântului faraonului Tut-Ankh-Amon care a fost descoperit de savantii englezi Carter si Carnavon în Egipt, în renumita Vale a Regilor, într-o imensa lada de lemn aurit.

Pentru a localiza si alte tari de metale pretioase în vremurile de demult este suficient sa ne amintim teritoriile popoarelor antice, situate pe vaile fluviilor Nil, Iordan, Eufrat, Tigru, etc.

Treptat, aurul nu mai ramâne un simplu metal de podoaba sau de cult, un lux personal, o moneda minora de schimb. Aurul devine etalonul tuturor valorilor, simbol al bogatiei, al puterii statale, instrument politic în mâna claselor avute pentru dominatie si asuprire.

Lumea capitalului s-a caracterizat, prin instaurarea deplina a puterii fara marginea banului, respectiv a aurului, banul universal recunoscut.

Un prim raspuns la întrebarea “De ce fascineaza aurul?” îl gasim în enumerarea utilizarilor sale. Aurul este un metal cu multiple utilizari, dintre care unele sunt strâns legate de aspectele sensibile ale vietii omului si societatii (bijuterii, însemnele puterii statele, obiectele de cult si alte obiecte cu putere de simbol).

Mitul aurului, care s-a pastrat de-a lungul secolelor pâna-n zilele noastre, nu este altceva decât farmecul irezistibil pe care îl produce asupra oricui un frumos colier de aur de pe vremea faraonilor egipteni, sau fascinatia transmisa la vederea coroanei regale si sceptrului de aur din Turnul Londrei.

Fascinatia aurului vine din trecutul sau glorificat si mistificat, din chiar denumirea “aur” care peste tot în lume, în toate limbile pamântului a capatat putere de simbol, a devenit un superlativ unic.

Adânc implantat în conditia umana, aurul nu poate fi usor demitifiacat. Demonetizarea aurului, disparitia lui din functia istorica de moneda, de ban universal recunoscut constituie un pas important spre dimitificarea metalului galben, dar, credem insuficient.