Elemente de Sistem Financiar Public la Nivelul UE

Capitolul I. Stabilirea bazei bugetare pentru extinderea Uniunii Europene: Pachetul de măsuri Agenda 2000 (2000-2006)

În decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid a decis să se facă pregătirea cadrului financiar pentru perioada de după 1999 şi a solicitat Comisiei să prezinte o previziune a cadrului financiar European în vederea extinderii. Ca răspuns Comisia a realizat în 1997 „Agenda 2000”. În martie 1998 Comisia a venit cu un set detaliat de propuneri de reformă a unor politici comunitare, realizate pentru aderarea noilor state membre.

Contextul pentru negocieri cu privire la aceste propuneri au fost, într-o mare măsură mai dificile decât discuţiile pentru pachetul de măsuri Delors II din 1992.

- În afară de stabilirea unui nou cadru financiar, deciziile majore au în vedere reforma Politicii Agricole Comune (PAC) şi operaţiunile structurale. În 1992 PAC a suferit o reformă înainte de stabilirea cadrului financiar, principala preocupare fiind dimensiunile resurselor alocate fără modificări substanţiale.

- În 1992, în legătură cu înfiinţarea Uniunii Economice Monetare principiul creştereii plafonului resurselor a fost destul de greu acceptat încă de la început.

- O serie de state au insistat asupra reducerii contribuţiei la bugetul Uniunii, în timp ce în 1992 astfel de cereri au fost reduse.

Acestea au fost motivele pentru care negocierele privind „Agenda 2000” au durat aproape 2 ani. Liniile generale au fost convenite la Consiliul European de la Berlin din martie 1999. Astfel a fost încheiat un nou acord inter-instituţional la data de 6 mai ce conţine cadrul financiar pentru perioada 2000-2006. Reglemetările privind reforma PAC cu privire la noile linii directoare pentru operaţiunile structurale şi intrumentele financiare de pre-aderare urmează a fi adoptate în lunile mai şi iunie.

1.1. Propunerile Comisiei

1.1.1. Cadrul financiar

Propunerile Comisiei privind menţinerea plafonului resurselor proprii la nivelul anului 1999, adică 1,27% din Produsul Intern Brut, sub care vor fi finanţate reforma politicii agricole comune şi operaţiunile structurale, precum şi alte politici interne şi acţiuni externe şi o nouăetapă de extindere a Uniunii, lăsând în acelaşi timp un nivel adecvat pentru marja de siguranţă.

Politica Agricolă Comună (PAC)

Scopul a fost de a preveni orice revenire la preţuri ridicate pentru care în viitor nu ar exista posibilităţi de export în conformitate cu normele internaţionale şi astfel să fie în cea mai bună poziţie posibilă pentru rundă de negocieri. Orientarea generală a fost de a continua calea reformei din 1992, precum reducerea de preţuri la culturile arabile, lapte, carne de vită etc. Reducerile vor fi în mare măsură compensate de o creştere a ajutoarelor directe pentru producători. Un astfel de ajutor ar trebui să fie în cote degresive atunci când suma de exploatare depăşeşte 100.000 de euro. Aceste reforme au fost, de asemenea, propuse şi pentru tutun, ulei de măsline şi vin.