Analiza calității mediului

Introducere

Importanța calității mediului este vitală atât pentru sănătatea umană cât și pentru echilibrul natural al ecosistemelor. Degradarea acestuia are o serie de cauze precum agricultura, activitățile industriale, transportul, utilizarea combustibililor fosili, gestionarea inadecvată a deșeurilor etc. Aceste surse antropice generează poluarea aerului, a apei și a solului. Cauzele poluării au si o serie de efecte ce pot duce la probleme de sănătate precum afecțiuni respiratorii și boli cardiovasculare, totodată în ecosisteme, poluarea poate afecta biodiversitatea și poate duce la degradarea habitatelor naturale. De asemenea, poate provoca și schimbări climatice ce pot duce la fenomene extreme precum secete, inundații și creșterea nivelului mărilor și oceanelor.

În prezent, în România calitatea aerului este reglementată prin Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător care are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menținerii calității aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege și îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri. Ministerul Educației a implementat în anul 2023 un proiect privind „Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 - 2030”. Acesta are ca scop implementarea unor măsuri ce presupun un nivel minimal de educație, în rândul cetățenilor, privind schimbările climatice și mediul.

Studiul privind calitatea mediului pe strada Liviu Rebreanu este necesar pentru a identifica potențialele surse de poluare care pot afecta sănătatea locuitorilor din zonă, de asemenea ar putea identifica zonele degradate sau fragile din această zonă, și totodată ar servi și ca instrumente pentru educație și conștientizare în rândul comunității locale. Oamenii ar putea fi informați cu privire la impactul activităților lor asupra mediului și ar putea fi implicați în acțiuni pentru protejarea acestuia.

Obiectivele acestui studiu sunt de a identifica principalele surse de degradare și calitatea factorilor de mediu din areal. Acestea pot include zona rezidențială, traficul intens, deșeurile menajere, sursele medicale și sursele industriale. Caracteristicile clădirilor pot avea un impact semnificativ, fie prin nivelul lor de degradare, fie prin posibila poluare electromagnetică produsă de antenele amplasate pe acestea. De asemenea, spațiile verzi inadecvat îngrijite sau părăsite pot crea probleme de mediu prin apariția multor paraziți sau a mirosurilor pestilențiale.

În al doilea rând, gestionarea deșeurilor reprezintă un factor crucial pentru calitatea mediului. Modul în care acestea sunt colectate și gestionate influențează semnificativ impactul asupra mediului înconjurător. Totodată, în zona analizată, se pot identifica incompatibilități funcționale, cum ar fi asocierea dintre o zonă rezidențială și o canalizare defectuoasă, care pot afecta negativ calitatea mediului, a solului și a apei din pânza freatică.

1. Considerații generale

1.1 Localizare

Strada Liviu Rebreanu se află în București, Sectorul 3, fiind situată în zona de est a orașului. Se intersectează în zona metroului Titan cu bulevardul Nicolae Grigorescu și se învecinează la est cu parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR) și la vest cu bulevardul 1 Decembrie 1918.

1.2 Principalele componente ale spațiului analizat

Principalele componente ale spațiului analizat au fost identificate conform Planului Urbanistic General al Municipiului București (PMB). Astfel, strada Liviu Rebreanu, prezintă următoarea structură, în ceea ce privește zonele funcționale și infrastructurile edilitare.

CB3 - subzona polilor urbani principali: Titan, unde se află zona privată, abandonată a parcului IOR.

M2- subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte. Exemple: Galeriile Titan, Spitalul Medlife.

L3a - subzona locuințelor colective medii cu P+3 - P+5 niveluri formând ansambluri preponderent rezidențiale situate în afara zonei protejate

L4a - subzona locuințelor colective înalte cu P+5 - P+10 niveluri, formând ansambluri preponderent rezidențiale, situate în afara zonei protejate;