Benchmarking

Benchmarking-ul a aparut in domeniul afacerilor in zilele moderne ca o forma de analiza concurentiala, analiza a domeniilor industriale si ca o comparatie a performantelor si functiunilor. El a aparut ca o noua semnificatie:

• A industriei americane obligata sa realizeze produse de mai mare competitivitate prin raportul calitate/pret;

• A noii filozofii asupra calitatii: cel mai important este clientul/ consumatorul.

Benchmarking-ul este un mijloc de a stabili tintele sau obiectivele. Este

metoda de a determina cum, prin ce mijloace putem ajunge ca cei mai buni dupa sistemul nostru de masurare. Benchmarking-ul este definit de mai multi autori astfel:

• Gerald Balm – “Actiunea continua de comparare a unui proces, produs sau serviciu cu o activitate similara, cunoscuta ca cea mai buna, cu scopul de a fixa obiectivele si actiunile de ameliorare ambitioase dar realiste, pentru a deveni si a ramane mai bun intre cei mai buni intr-un timp rezonabil”;

• Xerox – “ Procesul de cautare constanta de noi idei, de metode, practici, de procese si de adaptarea acestor practice; fie adaptarea unor idei bune si aplicarea lor in practica in scopul de a deveni cel mai bun dintre cei mai buni”;

• Robert Camp – “ Benchmarking-ul este procesul continuu de evaluare a produselor noastre, servicii si metode in raport cu concurentii cei mai seriosi sau cu intreprinderile recunoscute ca lider in sectorul lor”.

Punctul comun al acestor definitii este fixarea obiectivelor, deoarece

benchmarking-ul este o performanta sau un obiectiv functional care permite sa atinga un nivel excelent de calitate, de realizari, cost si rapiditate.

Tipuri de benchmarking:

1. Benchmarking-ul intern

Trebuie comparat un proces, produs sau serviciu cu un proces, produs sau serviciu similar din interiorul organizatiei. Partenerii potentiali ai benchmarking-ului sunt usor de identificat. A partaja informatiile confidentiale in interiorul aceleiasi organizatii nu pune probleme. Desi sunt putine sanse pentru a gasi resurse de ameliorare semnificative este avantajoasa calea unui benchmarking intern pentru a demara acest demers.

2. Benchmarking-ul concurential

Trebuie, in acest caz, facuta comparatie cu cel mai bun dintre

concurentii de pe piata. Sunt in general facilitati pentru a identifica si mai multe sanse pentru ca ele sunt purtatoare de surse de ameliorare interesante.

3. Benchmarking-ul functional

Trebuie sa faci comparatie cu cele mai bune din lume care fac ceea

ce face firma initiatoare. Ele sunt, in general, in aceeasi bransa a industriei fara a fi, cu atat mai mult, concurenti directi.

4. Benchmarking-ul generic

Trebuie comparat cu una din cele mai bune intreprinderi din lume,

in afara sectorului in care se lucreaza, care au procese similare cu acelea analizate. Este mai dificil de a identifica aceste intreprinderi, dar ele prezinta doua avantaje majore: ele sunt in general pretate la transmiterea informatiilor si prin diferenta lor, poate conduce mai mult ca probabil pe calea ameliorarilor; e posibil in acelasi timp, sa descoperi o tehnologie sau un proces revolutionar.

5. Studii de benchmarking cu consultanti

In acest caz se face comparatie cu una din intreprinderile cele mai

performante cu asistenta unui consultant. Cel mai mare avantaj este al acestei metode.