Criza Economică

1. SCURTĂ PREZENTARE A MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA

Mediul de afaceri românesc se clasează pe locul 47 în lume. Comparativ cu anul trecut, nu a avansat cu nicio poziţie, dar nici nu a scăzut, se arată în raportul Doing Business în 2009, elaborat de Banca Mondiala. Acest lucru nu surprinde, dacă avem în vedere ca reformele s-au cam oprit după aderarea la UE.

România este considerată destinaţia favorită pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, cu o cotă de 16% din totalul proiectelor de investiţii din regiune. Deşi investitorii străini au devenit mai precauţi, mediul de afaceri din România se situiază pe locul trei în Europa Centrala şi de Est după Rusia şi Ucraina.

Încrederea oamenilor de afaceri în climatul economic românesc.

Indicele de încredere a investitorilor în economia României este moderat, atât în raport cu restul statelor membre, cât şi cu valorile înregistrate anterior, arată Indexul Sentimentelor Economice. România se află pe poziţia a 12-a în Uniunea Europeană, în funcţie de indicele încrederii în economie, după Marea Britanie. Acest indice a urcat, în luna martie, cu 1,5 puncte faţă de februarie, la 104,6 puncte, dar a scăzut cu 1,8 puncte, faţă de decembrie 2008.

În cazul României, deşi evoluţia mediului de afaceri în momentul de faţă, nu este conform aşteptărilor, analiştii prevăd o creştere progresivă a afacerilor pe termen lung. Conform studiului, cele mai atractive sectoare, din punct de vedere investiţional, sunt cel financiar (40%), sectorul construcţii (23%), industria farmaceutică (9,7%) şi cea petrolieră (5,6%).

În ceea ce priveşte domeniul construcţiilor, analiştii s-au declarat cei mai mulţumiţi de tarifele practicate pe piaţă. Practic, construcţiile au reprezentat motorul creşterii economiei naţionale până în prezent. Nu se ştie cât timp va mai dura acest lucru, în condiţiile în care au loc creşteri ale preţurilor la materialele de construcţii, factor ce determină scumpirea tranzacţiilor imobiliare.

Deşi, la nivelul Uniunii Europene, sectorul serviciilor înregistrează cea mai

mare scădere, în România este cel mai bine cotat. În momentul de faţă, acest domeniu reprezintă o sursă importantă pentru realizarea de valoare adăugată, principala destinaţie a resurselor fiind consumul populaţiei. Conform mai multor estimări, cererea de servicii îşi va menţine în viitor trendul ascendent. Serviciile au fost urmate de sectorul de retail.

Acesta este sectorul care suferă cele mai mari transformări pe piaţa autohtonă, sub presiunea intrării şi a expansiunii marilor retaileri. Cert este că restructurarea pieţei nu se va opri, fapt ce creşte concurenţa de pe piaţă şi astfel îndepărtează firmele comerciale de mici dimensiuni.

În cadrul unui sondaj al Centrului European pentru Cercetare Economică (ZEW), 37% dintre investitorii străini intervievaţi indică România ca fiind cea mai atractivă destinaţie de investiţii din Europa Centrală şi de Est, în ciuda condiţiilor incerte din economie. În această ierarhie, România depăşeşte Polonia (34%), Cehia (9%) şi Ungaria (6%). Încrederea în mediul de afaceri ajunge la un nivel ridicat, fapt reflectat de strategiile companiilor de extindere în regiune. Astfel, 61% dintre investitorii străini consideră România ca fiind foarte atractivă pentru investiţii, din perspectiva fuziunilor şi achiziţiilor. România prezintă riscuri la nivel macroeconomic, ca deficitul de cont curent, inflaţia şi deprecierea monedei naţionale. Totuşi, acestea par acceptabile de către investitorii care vor fi dispuşi să revină pe pieţe mai mici, dar şi de către aceia care au rămas pe piaţa autohtonă pentru consolidarea investiţiilor realizate iniţial.

2. FACTORII CARE AU DETERMINAT CRIZA ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ ACTUALĂ

Turbulenţele de pe pieţele financiare mondiale au început în vara lui 2007 când au fost suspendate de la tranzacţionare titlurile a doua fonduri de investiţii ale băncii franceze BNP Paribas, din cauza acumulării de credite neperformante.

Împrumuturile cu probleme făceau parte din categoria aşa numitelor produse "subprime", prin care băncile acceptau să dea credite în schimbul unor garanţii minime. Băncile americane împrumutaseră masiv în astfel de condiţii, iar cu timpul, populaţia nu a mai putut să ramburseze creditele.