Finanțarea proiectelor publice și la nivel de firmă

Ce este finantarea?

Finantarea reprezinta procesul de asigurare a unor fonduri banesti necesare desfasurarii unor activitati ale unei intreprinderi, institutii sau ONG. Finanţarea proiectelor de investiţii (Project Finance - PF) reprezintă o tehnica de sine stătătoare de finanţare a proiectelor intensive în capital, concept adeseori confundat cu finanţarea oricărui proiect de investiţii. În esenţă, finanţarea proiectelor de investiţii poate fi definit ca finanţarea unui proiect de investiţii de capital, separabil din punct de vedere economic şi legal, în care fluxurile de numerar rezultate din proiect reprezintă sursa de fonduri pentru plata serviciului datoriei şi a celor care au investit capital în acţiunile proiectului; datoriile proiectului nu apar în bilanţul firmei sponsor şi astfel nu îi afectează capacitatea de îndatorare, iar creditorii au posibilităţi limitate (sau nule) de regres împotriva acţionarilor în caz de imposibilitate de plata. Finanţarea proiectelor de investiţii poate fi definit şi negativ, prin ceea ce nu este: finanţarea proiectelor de investiţii nu este o forma de finanţare a unui proiect ce nu poate fi finanţat pe baze convenţionale, ce nu poate realiza plata serviciului datoriei şi un ROE („return on equity”) acceptabil pentru acţionari.

Finanţarea proiectelor de investiţii poate fi definită şi ca mecanismul complex de obţinere de fonduri pentru finanţarea unui proiect de investiţii de capital, separat din punct de vedere economic, unde furnizorii de fonduri analizează în principal fluxurile de numerar generate de proiect ca sursă pentru recuperarea creditelor acordate şi plata dobânzilor sau pentru remunerarea capitalului cu care au participat la capitalul social al companiei de proiect. Termenele pe care sunt contractate împrumuturile precum şi durata acţiunilor sunt în funcţie de caracteristicile preconizate pentru fluxurile de numerar. Garanţia rambursării împrumuturilor contractate se bazează, cel puţin parţial pe profitabilitatea proiectului şi valoarea colaterala a activelor implicate. Deşi finanţarea proiectelor de investiţii are anumite trasaturi comune, finanţarea pe baza proiectului impune în mod necesar adaptarea pachetului modalităţilor de finanţare la particularităţile fiecărui proiect. Activele care au fost finanţate în decursul timpului pe bază de proiecte includ conducte, docuri portuare, mine etc.

Finanţarea proiectelor de investiţii include, de obicei, următoarele elemente de baza:

1) un contract între părţile responsabile financiar pentru realizarea proiectului, pentru a pune la dispoziţia proiectului toate fondurile necesare pentru realizarea acestuia ;

2) un contract între părţile responsabile financiar ( de obicei luând forma unui contract pentru achiziţia produselor realizate de compania de proiect ), astfel încât atunci când compania de proiect îşi va începe activitatea va avea suficiente încasări necesare cheltuielilor operaţionale şi rambursării datoriilor ;

3) asigurări date de către părţile responsabile financiar ca în cazul producerii unei opriri în activitatea companiei de proiect şi fiind necesare fonduri suplimentare, acestea vor fi puse la dispoziţia ei prin intermediul unor contracte de asigurare, avansuri contra unor livrări ulterioare sau alte mijloace.

Finanţarea proiectelor de investiţii trebuie sa fie diferenţiată de finanţarea tradiţională directă sau de finanţarea din sursele proprii firmei (autofinanţarea). În cazul unei finanţări directe clasice creditorii analizează capacitatea întregului portofoliu de active al firmei de a genera fluxuri de numerar pentru a fi siguri de rambursarea împrumuturilor pe care le acordă. Activele şi finanţarea lor sunt integrate portofoliului de active şi răspunderilor generale ale firmelor.

Adesea asemenea împrumuturi nu sunt garantate prin gaj sau colateral.