Gândirea LEAN în producție

CAPITOLUL I: LEAN MANUFACTURING

Lean Manufacturing înseamnă o abordare complexă a sistemului de management al proceselor dintr-o organizaţie, fie că este vorba despre o firmă de producţie, de servicii, sau o organizaţie publică sau non-profit. Pentru a implementa Lean trebuie parcurse mai multe etape: diagnosticul situaţiei iniţiale, stabilirea acţiunilor de întreprins, aplicarea şi măsurarea rezultatelor, analiza situaţiei îmbunătăţite, etape care se repeta de la niveluri de pornire din ce în ce mai performante, în încercarea continuă de a atinge excelenţa.

Evaluarea situaţiei iniţiale – principalele aspecte urmărite

Transformarea într-o întreprindere Lean este specifică fiecărui caz considerat şi nu există prescripţii general valabile, dar itinerarul de parcurs trece obligatoriu prin câteva puncte de referinţă, şi anume: cunoaşterea situaţiei iniţiale, definirea obiectivelor de atins şi alegerea drumului dorit pentru fiecare etapă de îmbunătăţire pe parcurs.

Primul pas este deci cunoaşterea situaţiei iniţiale. Oricine se poate însă întreba: "Ce persoană aflată la conducerea unei organizaţii se poate descurca, dacă nu ştie unde se află?" Şi este o întrebare perfect normală. Orice manager are la dispoziţie date sintetice sau analitice din bilanţul contabil, din situaţia vânzărilor şi a încasărilor, din analiza chestionarelor referitoare la satisfacţia clienţilor, sau pur şi simplu din dinamica soldurilor conturilor din bancă.

Auto-evaluarea Lean nu are însă scopul de a vedea care este diferenţa dintre ceea ce s-a planificat şi ce s-a realizat, ci diferenţa dintre ceea ce am fi putut realiza şi ceea ce am realizat efectiv. Dacă am utiliza o reprezentare grafică, ar fi vorba despre conştientizarea a trei niveluri ale performanţelor.

Principalele aspecte evaluate în sistemul Lean pentru a cunoaşte situaţia iniţială se referă la: ordinea şi curăţenia la locul de muncă, "Just in Time" (furnizarea de produse sau servicii la cererea clientului), controlul proceselor, controlul stocurilor, amplasarea & manipularea materialelor şi informaţiilor, reglajele echipamentelor, mentenanţa, echipa şi munca în echipă, sisteme de management vizual, furnizori, calitate, îmbunătăţire continuă.

Există mai multe metode de evaluare a stadiului întreprinderii, în perspectiva trecerii spre Lean. Auto-evaluarea trebuie făcută de cel puţin două ori pe an, iar dinamica rezultatelor obţinute ar trebui să arate o tendinţă uniformă de creştere, mai accentuată la început şi apoi din ce în ce mai asimptotică spre nivelul ideal de excelenţă.

Instrumentele Lean, adaptabile oricărui proces organizaţional

Alegerea drumului specific pentru a îmbunătăţi performanţele unei organizaţii va putea fi realizată doar după familiarizarea cu diversele instrumente Lean (de exemplu, bunele practici de lucru, 5S, management vizual, JIT, Kanban, Heijunka, SMED, Poka-Yoke, Hoshun, Kaizen). În etapa de pornire este obligatorie aplicarea metodelor de culegere şi analiză a datelor, pentru că Lean operează cu fapte şi cu date reale, nu cu păreri şi presupuneri. De la început trebuie făcute două clarificări a sensului unor termeni frecvent utilizaţi în Lean, pentru a înţelege mai bine necesităţile de îmbunătăţire.

a) Primul se referă la "control", termen care a apărut de mai multe ori până acum în text, fiind utilizat în sensul definit de standardele ISO 9000. Ştim că orice produs reprezintă un rezultat de compromis între calitate, cost şi termenul de livrare.

Principiul controlului se referă la capacitatea de a previziona, planifica şi realiza performanţele dorite, cu o variabilitate normală acceptată, astfel încât să se asigure stabilitatea proceselor interne.

Controlul proceselor este indispensabil, cum de asemenea nu se poate concepe aplicarea principiilor Lean fără a dispune de un mediu stabil din punct de vedere operaţional. Stabilitatea proceselor permite realizarea controlului şi reflectă situaţia în care personalul (calificat, flexibil, capabil şi motivat) realizează (prin procese robuste) produse cu calitate încorporată, prin aplicarea procedurilor de lucru standardizate şi a principiilor mentenanţei productive totale, cu implicarea furnizorilor, pentru satisfacerea clienţilor finali.

b) A doua clarificare se referă la "întreprindere", cu sensul implicit aparent de "întreprindere de producţie". Este adevărat că principiile Lean Manufacturing, aşa cum arată şi numele, au apărut în mediul productiv. Poate pentru că în producţie procesele de transformare a materialelor de intrare în produse sunt mai simplu de identificat, de vizualizat şi de măsurat.

Instrumentele Lean au fost mai întâi utilizate în aprovizionare şi pentru a optimiza transferul produselor între furnizori şi clienţi, în lanţul de realizare de produse complexe (industria orizontală pentru producţia de autovehicule este exemplul clasic în acest domeniu). Pasul următor a fost în optimizarea procesului de producţie, prin integrarea tuturor aspectelor şi funcţiunilor, de la concepţia până la livrarea produsului. Astăzi conceptul este extins pentru a acoperi orice proces, indiferent de sector, iar metodele identificate şi aplicate de precursorii Lean în fabricile Ford şi Toyota se utilizează acum pentru managementul informaţiilor sau pentru îmbunătăţirea proceselor de luare a deciziilor.