Cuprins
- INTRODUCERE 1
- CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA CONŢINUTUL OPERAŢIUNILOR DE PRELUCRARE ÎN LOHN 3
- 1.1. Conţinutul şi caracteristicile lohn-ului 3
- 1.2. Contractarea afacerilor în lohn 8
- 1.3. Consideraţii privind extinderea lohn-ului în România şi în alte ţări 9
- CAPITOLUL 2. LOHNUL – FORMĂ A AFACERILOR ECONOMICE INTERNAŢIONALE COMBINATE 14
- 2.1. Principalele caracteristici ale afacerilor economice internaţionale combinate 14
- 2.2. Prelucrarea în lohn - componentă importantă a afacerilor economice combinate 18
- 2.3. Formele lohnului în afacerile economice internaţionale 24
- 2.4. Rentabilitatea operaţiunilor de prelucrare în lohn 28
- 2.5. Avantajele şi limitele afacerilor economice prin prelucrarea în lohn 30
- CAPITOLUL 3. REGLEMENTARE JURIDICĂ A LOHNULUI 36
- 3.1. Regimul vamal de perfecţionare activă 36
- 3.2. Reguli de origine pe plan internaţional 40
- 3.3. Reguli de origine conform legislaţiei din România 45
- 3.4. Regimul importurilor şi exporturilor de articole şi tehnologii supuse controlului destinaţiei finale 47
- CAPITOLUL 4. LOHN-UL ÎN ACTUALITATEA ECONOMICĂ 56
- 4.1. Industria textilă 56
- 4.2. Industria pielăriei – încălţămintei 71
- 4.3. Industria de software 80
- 4.4. Industria mobile 86
- CONCLUZII 92
- ANEXE 94
- BIBLIOGRAFIE 106
Extras din proiect
INTRODUCERE
Motto:” Comerţul, e bine să o spunem, este nu numai un schimb de
produse, dar în acelaşi timp, şi un schimb de cunoştinţe, un
fel de a uni între ele diferite naţiuni”.
Nicolae Iorga
La început de mileniu, comerţul, una dintre formele activităţii umane cu o contribuţie esenţială la dezvoltarea economică, se află într-un proces plurivalent de căutări, de demersuri şi eforturi de liberalizare a schimburilor comerciale pe plan intern şi internaţional şi de globalizare a pieţei în condiţiile unei exigenţe armonizate şi acceptate la nivel naţional şi mondial, destinate să favorizeze creşterea competitivităţii mărfurilor şi sporirea capacităţii concurenţiale a întreprinderilor mari şi mici.
În ştiinţa economică, comerţul contemporan este considerat al doilea sector de activitate zilnică, ca importanţă. El este rezultatul unui proces istoric complex şi îndelungat pe parcursul căruia au evoluat toate segmentele activităţii umane.
Apariţia sa este determinată de condiţii istorice concrete şi de evoluţia sa în strânsă legătură cu dinamica societăţii.
Comerţul de astăzi reprezintă materializarea unui proces istoric îndelungat, în cadrul căruia au avut loc succesiv desprinderea, delimitarea şi specializarea activităţii comerciale, precizarea conţinutului şi locului său în cadrul activităţii umane.
Noţiunea de comerţ are un conţinut complex în teoria şi practica economică, cunoscând mai multe accepţiuni. Astfel, comerţul reprezintă o categorie economică folosită în teoria economică, dar şi o ramură a economiei naţionale, sens utilizat în activitatea practică.
Etimologic, termenul „comerţ” provine din limba latină de la cuvântul „commercium” care semnifică un schimb cu un anumit lucru sau cu cineva.
Conceptul de comerţ se referă la relaţiile de schimb dintre producător şi consumator, relaţii prin care se cumpără materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaşi statut fizic, dar în condiţii convenabile consumatorilor.
Din punct de vedere juridic, prin comerţ se înţelege transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor serviciilor, ca şi prestaţiile de servicii realizate între diferitele stadii ale producţiei.
Comerţul realizează schimbul de mărfuri în cadrul relaţiilor de piaţă. Schimbul de mărfuri constituie de altfel însuşi obiectul comerţului. La început acest schimb de mărfuri se realiza direct-marfă contra marfă-prin operaţiunea numită-troc-considerată de specialişti ca marcând începuturile adevăratului comerţ.
Claude Levi Strauss observa că „schimburile sunt războaie nerezolvate în mod paşnic şi războaiele sunt generate de tranzacţii nefericite”.
De-a lungul întregii sale existenţe, comerţul s-a desfăşurat în forme aproape neschimbate, tradiţionale, deşi a cunoscut un progres continuu în privinţa structurii sale, mai ales datorită creşterii volumului producţiei şi a nevoilor oamenilor.
Odată cu crearea economiilor naţionale se amplifică rolul comerţului în viaţa economică, dar şi formele de comerţ cunosc un dinamism pronunţat, apreciat ca o adevărată „revoluţie comercială” care cuprinde toate laturile activităţii sale.
În practica economică se afirmă tot mai mult adevărul că, astăzi este mult mai dificil de vândut decât de obţinut un produs şi se conturează noi concepţii despre comerţ conceptualizate în teoria marketingului, concepţii care stau la baza managementului în comerţul modern.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Lohnul - Forma a Afacerilor Economice Internationale.doc