Managementul proiectului Vulcanii Noroioși

Introducere

Vulcanii Noroiosi de la Buzau au fost remarcati pentru prima data de francezul H.Cognard in anul 1867, cu ocazia unor prospectiuni petroliere.

Rezervatia naturala Vulcanii Noroiosi, declarata in 1924, a fost inclusa in registrul naţional si european in anul 1995.Zona face parte dintr-un proiect de realizare a unui geoparc, derulat de Consiliul Judetean Buzausi Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa“, sub genericul „Tinutul Buzaului“. Acesta aprimit finantare prin Fondul Cultural National.

Vulcanii noroiosi sunt formati datorita eruptiilor de gaze din pamant, care antreneza spre suprafata cantitati variabile de namol si apa. Prezinta cratere de pana la 6 m inaltime, cu eruptii permanente sau intermitente, a caror intensitate este dependent de cantitatea apei meteorice care se infiltreaza în sol.

Acest fenomen natural spectaculos este rar intalnit in lume. Turistii sunt impresionati de peisajul ciudat pe care il formeaza numerosii vulcani in miniatura, prin craterele carora gazele din adancuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenusie. Aceasta “lava” vascoasa provine din dizolvarea marnelor si argilelor intalnite in cale de apa antrenata spre suprafata de presiunea gazelor. In jurul “vulcanilor” se dezvolta o vegetatie care s-a adaptat la salinitatea ridicata de aici.

Locatia atrage an de an un numar din ce in ce mai mare de turisti, acestia fiind

impresionati de pustietatea locului, peisajul ciudat fiind asemanator celui de pe Luna.

Se spune ca, in functie de vreme, daca este insorit sau innorat, noroiul uscat din zona isi schimba culoarea, in nuante de la gri pana la galben deschis.

Infrastructura de suport pentru turism este foarte slab dezvoltată. Pe de o parte este un avantaj pentru ca blocheaza turismul de masa, dar pe de alta parte este si un dezavantaj pentru ca cei care ar vrea sa mearga acolo si ar fi dedicati unui turism alternativ si nu au unde sa se cazeze. In ceea ce priveste drumurile, acestea sunt destul de grele, fiind nevoie sa se apeleze la mijloace alternative de deplasare precum bicicleta, caruta, motocicleta, calul sau pe jos.

Vegetatia

Doar cativa copaci reusesc sa supravietuiasca (mai la departare de cratere) pe aceste terenuri sterpe, “inundate” de noroi si acoperite de un strat gros de namol solidificat. Totusi, ca prin minune, pe acest taram neprimitor traiesc doua plante foarte rare: Nitraria schoberi si Obione verrucifera - dupa denumirea lor stiintifica. Sunt plante halofile (adica se dezvolta intr-un mediu sarat, avand de asemenea nevoie de saruri pentru hrana), protejarea prin lege a acestora fiind unul dintre motivele pentru care zona Paclelor Mici a fost declarata rezervatie naturala, alte plante halofile din zceasta zona: saracica, brinca, rugina sau pelinul.

Clima

Este temperat continentala, diferentiata in functie de relief (predominand crivatul, in tot cursul anului, din nord-est si sud-vest, dar si austrul, de la sud-vest, aducand uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate iarna, vanturi ce influenteaza clima judetului.

Platoul Paclele Mici constituie o rezervatie naturala ce se intinde pe circa 10 ha, obiectul protectiei fiind peisajul impus de relief si doua specii de plante halofile (organisme care se desfasoara intr-un mediu sarat) Nitraria Schöberi- „Gardurarita” si Obione Verrucifera, aflate aici la limita vestica a arealului lor de vegetare.

Platoul Paclele Mari se afla la cativa km, spre nord-est. Numele este legat de de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali, care se situeaza in centrul platoului. Si acest platou este considerat rezervatie naturala protejata si se intinde pe circa 20ha.

Acces

Itinerariu: Accesul la Vulcanii noroiosi este simplu, dar aproape nemarcat.Pornim din orasul Buzau pe drumul national DN 10 pe care parcurgem circa 17 km., pana in localitatea Satuc, unde o luam dreapta spre Berca. După ce am traversat raul Buzau, drumul se ramifică din nou. De aceasta data o luam spre stanga, si din nou dreapta dupa numai cateva sute de metri urmand indicatorul spre Chiliile ( lasand la stanga drumul spre Manastirea Ratesti). Parcurgem circa 10 Km pana la urmatoarea intersectie, unde o luam iar dreapta , si de unde mai avem de mers comform indicatorului 5,5 km pana la Vulcanii noroiosi. Un ultim indicator il intalnim la numai 2 km., de vulcani. Aici daca facem la stanga trecand peste un pod ajungem la Paclele Mari, iar daca megem inainte si parcam masina la magazinul mixt de la sonde, după care urcam dealul si dam de Paclele Mici.

Capitolul 1

1.1 Arborele problemelor

Identificarea problemelor:

1. Promovare insuficienta si Protejare defectuoasa

2. Inexistenta unor panouri de avertizare pentru turisti de existenta plantelor (Nitraria Schöberi- „Gardurarita” si Obione Verrucifera ) si animalelor (scorpioni si termite) protejate

3. Acces deteriorat

4. Marcaje insuficiente

5. Infrastructura slab dezvoltata

6. Lipsa evenimentelor turistice

7. Informatii insuficiente cu privire la aceste obiective

8. Lipsa personalului calificat in domeniul turismului si protectiei mediului

9. Lipsa unui serviciu specializat in colectarea deseurilor

10. Numar insuficient de pubele

11. Lipsa locurilor special amenajate pentru picnic