Managementul Stresului la Locul de Muncă din Administrația Publică

Managementul stresului

Din ce in ce mai multi angajatori incep sa acorde o atentie mai mare decat in trecut efectelor produse de stres asupra personalului lor.Ce este stresul- Cea mai potrivita definitie ar suna cam asa:

“ reactiile adverse, in plac psihic sau fiziologic, pe care le are o persoana atunci cand nu este capabila sa faca fata solicitarilor la care este supusa.”

Stresul este declansat mai putin de problemele externe cu care ne confruntam, cat de modul in care facem fata ( sau nu reusim sa facem fata ) acestor probleme.

Astfel, majoritatea oamenilor se confrunta cu o mare diversitate de factori de presiune in cursul intregii lor existente, iar despre unii s-ar putea spune ca se simt stimulate si ca dau maximum de randament doar cand se afla “sub tensiune”, mai ales la serviciu. Dar, din momentul in care incetam sa facem fata in mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor incepe sa-si faca aparitia.

Simptomele imediate de stres se pot manifesta sub forma de: indigestie, ameteli, dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de mancare, insomnia si iritabilitate sporita. In timp, printre simptome se pot numara: boli ale sistemului cardiovascular, ulcer gastric, depresii nervoase, absenteism, pierderea memoriei, lipsa de concentrare, disfunctii ale sistemului locomotor, respirator, digestiv, scaderea imunitatii la boli, dependenta de somnifere, tigari, alcool, tendinte suicidale.

Simptomele de stres, indiferent daca sunt declansate de probleme profesionale sau familial/sociale, vor conduce in final la reducerea performantei de munca, la pierderea motivatiei si la cresterea absenteismului.

Pentru a defini stresul la locul de munca este necesar sa luam in considerare toate componentele sale:

1. stimulul , adica factorul de stres;

2. reactia individului la factorul de stres;

3. interactiunea dintre stimul si raspunsul organismului.

Stresul poate fi insa definit ca un raspuns neobisnuit, nespecific, al organismului la presiunile exercitate asupra lui.

Factorii de stres reprezinta presiuni externe asupra atitudinilor si gandurilor noastre care ne cer sa ne adaptam situatiei. Acestia pot fi de exemplu: ambuteiaje, poluarea din orase, a cincea ceasca de cafea intr-o zi, un agent de vanzari agasant care nu accepta un refuz sau un sef furios.

Sursele stresului sunt variate:

- factori emotionali de stres: perspectiva unui razboi nuclear; pierderea slujbei; viitorul copiilor;

- factori familiali de stres: certurile cu membrii familiei; nasterea unui copil; moartea unui membru al familiei; neintelegeri;

- factori sociali: obligatia de a tine un discurs; de a merge la o petrecere;

- factori ai schimbarii: schimbarea locului de munca; mutarea intr-un alt oras;

- factori chimici: fumatul, chimicalele din apa potabila;

- factori de stres la locul de munca; cererea unei mariri de salariu; explicarea unei greseli; cererea de scuze;

- factori de stress in luarea deciziilor: in conflictele de munca;

- factori datorati calatoriilor: conducerea unei masini in orele de varf; calatoria cu trenul sau autobuzul supraaglomerat;

- fobiile, frica exagerata de anumite animale, locuri, situatii;

- factori fizici: lipsa somnului, accidente;

- factori de sanatate: dureri de cap, astm, ulcer;

- factori ce produc durere fizica: accidente, boli;

- factori ai mediului inconjurator: masini de scris, zgomotoase, camera pline cu fum de tigara;

O alta sursa de stres in organizatie este critica.

De exemplu: cand seful iti spune ca munca este nesatisfacatoare, un coleg te acuza ca nu esti punctual, sotia iti reproseaza ca nu o mai iubesti, etc. Cand cineva te critica trebuie sa ramai calm si sa asculti ceea ce are de spus. Daca persoana respectiva e justificata sa te critice, critica poate fi utila, poti cere chiar si alternative sau sugestii. Incearca sa vorbesti calm, rar si incet.

Intr-un amplu studiu cu privire la stres,desfasurat in anii 1960(Holmes si Rahe ), majoritatea evenimentelor de viata puse in legatura cu posibila aparitie a stresului ( de exemplu: decesul sotului/sotiei, divortul, moartea unei rude apropiate, accidente sau boli ale persoanei in cauza, pierderea locului de munca, pensionarea, schimbarea situatiei financiare etc.) au loc in cadrul existentei casnice si sociale, si nu la serviciu. Cu toate acestea, dat fiind ca oamenii isi aduc propriile probleme la serviciu, putin mai conteaza, intr-un anumit sens, daca factorul declansator al starii de stres are legatura sau nu cu serviciul, deoarece efectul asupra individului ramane acelasi, iar performanta profesionala va fi, dupa toate probabilitatile, influentata negativ. Majoritatea cercetatorilor admit ca stresul reprezinta o reactie personala si subiectiva la tensiune, deci depinde de perceptia fiecarui individ, atat asupra dimensiunii problemei cu care se confrunta, cat si a capacitatii personale de a-i face fata. In cazul in care indivizii considera ca problema poate fi tinuta sub control si sunt increzatori in capacitatea de a-i face fata, atunci e putin probabil sa apara simptome de stres, indiferent care ar fi presiunile exercitate de problema respectiva. Dar, daca problema este perceputa ca dificil de rezolvat, iar individului ii lipseste increderea in fortele proprii, stresul nu va intarzia sa-si faca aparitia.