Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Marketing
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 8229
Mărime: 1.49MB (arhivat)
Publicat de: Constantin Ciobanu
Puncte necesare: 7

Extras din proiect

Partea I : Elemente definitorii ale pietei automobilelor

1.Caracterizare generala

1.1. Dimensiunile pietei

Industria de autovehicule asigura o gama variata de autoturisme, autocamioane, autobuze, microbuze, autoutilitare etc. Inceputurile motorului cu ardere interna dateaza din anul 1855, dar abia in 1876 este realizat motorul cu benzina. Intre anii 1887 si 1892 Daimler-Benz si Ford au perfectionat motorul cu ardere interna. Din 1901 circula primul automobil Mercedes, iar in 1904 a fost introdus autobuzul la Berlin. Secolul al XX-lea se caracterizeaza prin suprematia automobilului care, eclipsat multa vereme de tren, ocupa un loc fundamental in transporturi.

Constructia de automobile utilizeaza circa 25% din productia siderurgica a tarilor dezvoltate si mari cantitati de cauciuc, sticla, textile, mase plastice. Automobilul reprezinta un adevarat motor al cresterii economice, el detine aproape 2/3 din totalul mijloacelor de transport. Evolutia acestei ramuri a fost sinuoasa . Dupa o curba ascendenta pana in 1973, cand s-a declansat criza petrolului, productia a inceput sa scada, avand ulterioare fluctuatii importante.

Industria auto este una dintre tintele preferate ale investitorilor straini în România. Ziaristii unor publicatii occidentale au denumit tara noastra Detroit-ul Europei. Astfel, în acest moment treizeci de producatori straini de componente au fabrici în România si alti sase îsi construiesc capacitati pe orizontala industriei auto.

Conform unui studiu realizat de Agentia Româna pentru Investitii Straine (ARIS)206, industria auto româneasca este reprezentata de patru producatori de autovehicule: Renault-Nissan, Daewoo Motor Company, Cross Lander si Pesaka Astana. Compania Renault, prin preluarea uzinelor de la Colibasi, a salvat industria auto. Daewoo a falimentat si fabrica de la Craiova revine statului român, iar Cross Lander nu a reusit sa revigoreze fabrica de la Câmpulung Muscel, ba mai mult, a falimentat-o. Compania Pesaka Astana produce autocamioane la Brasov, dar din fosta fabrica Roman nu au ramas decât amintirile.

Industria auto româneasca functioneaza mai ales datorita producatorilor straini de componente auto si celor aproape o suta de firme autohtone care alimenteaza fabricile de automobile din lume cu piesele si subansamblele necesare. Preluarea uzinei Dacia de catre Grupul Renault si succesul acestei afaceri reprezinta factorul primar si determinant pentru care industria auto româneasca se bucura de un interes deosebit din partea investitorilor straini.

Industria auto din România este o industrie de tip cluster (ciorchine): prezenta unui fabricant atrage dupa sine furnizori care trebuie sa produca dupa specificatiile acestuia.

România poate construi astazi o platforma de tip brand-awareness pe interesul firmelor din orizontala industriei auto autohtone. Succesul va depinde de modul în care vom sti sa cream si sa mentinem conditii favorabile investitiilor, în vederea impulsionarii exporturilor în aceasta ramura economica.

Pentru a atinge aceasta viziune a dezvoltarii exporturilor, industria auto, în general, trebuie sa tinteasca urmatoarele obiective strategice207:

- cresterea capacitatii furnizorilor locali de componente auto de a-si adapta productia si de a îndeplini cerintele de calitate ale producatorilor de automobile;

- cresterea capacitatii de atragere a investitiilor straine directe în productia de componente de automobile;

- dezvoltarea de noi aptitudini de marketing si manageriale în industriile în amonte;

- accesul mai bun la finantare pentru companii;

- crearea unei retele de centre pentru cercetare aplicata, inovare si transfer de tehnologie;

- o mai buna promovare peste hotare a industriilor de automobile/componente de automobile românesti.

Industria de automobile din România prezinta urmatoarele puncte slabe: rigiditatea în organizare si management, lipsa aptitudinilor de marketing, decalajul tehnologic, lipsa de aptitudini adaptate la nevoi noi, incapacitatea de inovare si activitati de cercetare si dezvoltare slabe. Punctele tari de care trebuie sa se tina seama sunt: competitivitatea, forta de munca bine calificata si pozitionarea României în inima Europei de Est208. S-ar mai putea adauga experienta în subcontractare si traditia în productie.

Preview document

Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 1
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 2
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 3
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 4
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 5
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 6
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 7
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 8
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 9
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 10
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 11
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 12
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 13
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 14
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 15
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 16
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 17
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 18
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 19
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 20
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 21
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 22
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 23
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 24
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 25
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 26
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 27
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 28
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 29
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 30
Analiza comparativă a comunicării de marketing între 2 mărci - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Analiza Comparativa a Comunicarii de Marketing intre 2 Marci.doc

Alții au mai descărcat și

Strategii de Marketing Vizând Marca Peugeot pe Piața Românească

INTRODUCERE De obicei, se încearcă o abordare ştiinţifică pentru a scoate în evidenţă adevaratul sens al strategiilor de marketing. Dar am înţeles...

Elaborarea strategiei de comunicare comercială pentru BMW Seria 3

§ Analiza situatiei de marketing a anuntatorului 1. Piata In contextul unei evolutii ascendente ale economiei de piata, aceasta veste soseste...

Analiza componentelor principale

Analiza clusterelor a fost folosita în marketing pentru a servi unei varietati mari de scopuri, incluzând urmatoarele: • Segmentarea pietei. De...

Te-ar putea interesa și

Analiza comparativă a comunicării de marketing pentru mărcile McDonald's și KFC

PARTEA I: Elemente definitorii ale pietei fast-food-ului 1. Caracterizare generala 1.1 Capacitatea pietei Fast-food-ul, fenomen necunoscut la...

Tehnici promoționale - Wembley Dry Gin

1. Analiza preliminară a produsului/brandului 1.1 Analiza conjuncturii de piaţă a produsului Pe o piaţa cu un consum ridicat de băuturi alcoolice...

Studiu de Caz privind Comunicarea de Marketing pe Piața Berii în România

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ÎN COMUNICAREA DE MARKETING. 1.1. ISTORICUL COMUNICARII DE MARKETING Comunicarea este un proces ale carui origini sunt...

Analiza comparativă a comunicării de marketing pentru Milka și Heidi

Partea I: Elemente definitorii ale pietei ciocolatei tablete 1. Caracterizarea generala Ciocolata, categorie in care intra tabletele, batoanele,...

Analiza comparativă a două mărci - Nivea și L'Oreal

Partea I: Elemente definitorii ale pieţei cremelor de fata 1. Caracterizare generală 1.1. Capacitatea pieţei Pe piata cosmeticelor, exista un...

Analiza comparativă a comunicării de marketing pentru două mărci de bere - Stella Artois și Bucegi

Partea I: Elemente definitorii ale pietei berii 1. Caracterizare generala 1.1 Capacitatea pietei - Studiul TGI releva faptul ca 70% din...

Analiza comunicării de marketing între două mărci - Vincon și Cotnari

PARTEA 1- Analiza comunicarii de marketing pentru marcile Cotnari si Vincon A. Demersurile comunicationale ale marcii de vin Vincon in perioada...

Analiză comparativă a publicității pentru mărcile Carlsberg și Heineken

Partea I Elemente definitorii ale pietei berii 1. Caracterizare generala 1.1. Dimensiunile pietei Piata româneasca este relativ bogata în marci...

Ai nevoie de altceva?