Cuprins
- Capitolul 1. Branding în companiile din industria hotelieră.3
- 1.1. Marketing turistic.4
- 1.2. Brandul – definire.7
- 1.3. Brandul în companiile din industria hotelieră.9
- Capitolul 2. Hotel Grand Marriott București. Componenta a turismului de lux.13
- 2.1. Prezentare generală Marriott Bucharest Grand Hotel.13
- 2.1.1 Scurt istoric.14
- 2.1.2. Statutul societății.15
- 2.2. Descrierea hotelului și a serviciilor.16
- 2.3. Prezentarea ofertei și a pieței de activitate.17
- 2.4. Structura personalului.18
- Concluzie.21
- Bibliografie.22
Extras din proiect
Introducere
Turismul este important pentru redresarea economiei naţionale fiind foarte bine cunoscut efectul său multiplicator, dezvoltarea turismului implicând și dezvoltarea altor ramuri economice. Totodată, trebuie menţionat efectul benefic al turismului pentru imaginea ţării noastre în lume, el promovând valorile noastre culturale şi naturale. Turismul românesc trebuie să se ridice la noi standarde, să dezvolte un turism de o calitate superioara pe care îl denumim – turism de lux.
Turismul de lux se adresează unei anumite categori de clienţi, cu venituri mari şi cu exigenţe ridicate. Hotelul de lux al zilelor noastre trebuie să ofere clienţilor săi tot ceea ce aceştia îşi pot dori şi trebuie să vină în întâmpinarea celor mai îndrăzneţe dorinţe ale lor, mulţumindu-i pe deplin, să le ofere dotări şi servicii deosebite şi să dispună de un personal bine pregătit care să-i trateze ca pe proprii oaspeţi.
La începutul apariției crizei economice, primul domeniu afectat a fost industria hotelieră, aceasta a afectat toate domeniile, multe persoane şi-au redus cheltuielile alocate turismului, iar deciziile nu mai sunt luate cu aceeaşi uşurinţă ca în anii anteriori. Cei care până acum s-ar fi cazat la hoteluri de 4-5 stele, acum aleg să se cazeze la hoteluri de 3 stele. Este un trend, dar în acelaşi timp şi ooportunitate. Majoritatea pieţelor din Europa Centrala şi de Est sunt la un nivel under-supply (slab dezvoltat), incluzând Romania, şi acum este şansa hotelurilor de 3 stele să se dezvolte.
Concepţia de marketing, în domeniul turistic are ca punct de plecare orientarea,organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în direcţia satisfacerii cerinţelor – efective şi potenţiale – ale clienţilor cu maximum de eficienţă. Unul dintre obiectivele lucrării de faţă este chiar surprinderea aplicării concepţiei de marketing în domeniul turismului românesc şi ca particularizare la Marriott Bucharest Grand Hotel.
În prezent, cunoaşterea nevoilor din ce în ce mai complexe şi dinamice ale clienţilor oricărei firme şi în special al celei de turism, reprezintă o necesitate nu numai a analizei activităţii desfăşurate, ci şi o bază de formulare a obiectivelor şi strategiilor pe termen mediu şi lung.
Capitolul 1 Branding în companiile din industria hotelieră
1.1 Marketing turistic
De-a lungul timpului, încercarile de a descrie şi defini în mod corespunzător termeni de tipul “turist” sau “turism” au fost numeroase, dar abia în ultimele decenii ale secolului nostru s-a înregistrat un progres real în ceea ce priveşte standardizarea terminologiei turistice
Turismul reprezintă o activitate cu implicaţii majore în sectorul economic, social, cultural şi al mediului înconjurător. Problema în descrierea turismului ca „industrie” se referă la faptul că nu are funcţia obişnuită de a produce ceva, nu are o latură care poate fi măsurată, cum ar fi de exemplu agricultura (tone de grâu) sau băutură (litri de whisky). Nu există o structură comună care care să fie specifică în fiecare ţară. În Franţa şi Italia, de exemplu, restaurantele şi magazinele sunt cele mai atractive pentru turişti; în schimb în Rusia nu sunt reprezentative.
Originea lingvistică a termenului “turism” este strâns legată de semnificaţia cuvintelor latine “tornare” (a se întoarce) şi “tornus” (mişcare circulară) şi desemnează o călătorie. Aceeaşi semnificaţie - de revenire în punctul inițial din care s-a pornit, cu alte cuvinte de circuit-se regăseşte în limbile moderne europene: “tourisme” la francezi, “tourismus” la germani, “tourism” la englezi, “tourismo” la italieni, “turizm” la ruşi şi “turism” la români.
Conceptul de marketing turistic este definit de Jost Krippendorf ca: “O adaptare sistematică şi coordonată a politicii întreprinderilor turistice, private sau de stat, pe plan local, regional, naţional şi internaţional, în vederea satisfacerii optime a nevoilor anumitor grupuri determinate de consumatori, în scopul obţinerii unui profit”.
Marketingul turistic vizează adaptarea permanentă a politicii întreprinderii de turism în urma analizării nevoilor şi dorinţelor consumatorilor turistici ţintă în scopul satisfacerii acestora şi realizării unei activităţi economice rentabile. Marketingul turistic reprezintă politica promovată de întreprinderea de turism, care studiază în permanenţă cerinţele de consum turistic şi urmăreşte prin metode şi tehnici, adaptarea permanentă a ofertei proprii la aceste cerințe, în vederea satisfacerii lor şi a realizarii unei activitaţti economice rentabile, în codiţiile date ale pieţei. Marketingul turistic presupune o bună cunoaştere a exigenţelor şi tendinţelor evolutive ale pieţei, orientarea ofertei de produse turistice în concordanţă cu dimensiunile şi structura cererii, stabilirea unei stategii de preţuri şi tarife, a unei strategii de distribuţie, utilizarea unor instrumente eficace de promovare a produsului turistic, estimarea posibilităţilor de vânzare în funcţie de sezonalitate.
Chiar dacă turismul se bazează pe prestarea unor servicii de ospitalitate, totuşi, industria ospitalităţii nu se suprapune cu cea turistică, între cele două există însă o reţea de legături, între câteva componente mai importante, care transformă sectorul ocupat de cele două întruna dintre cele mai largi sectoare dintr-o economie. De asemenea, industria ospitalităţii nu înseamnă numai hotelurile şi restaurantele, aşa cum ne-am imagina la prima vedere, într-o definiţie dată de către Organizaţia Mondială a Turismului (WTO), prin termenul de industrie a ospitalităţii sunt definite totalitatea organizaţiilor, firmelor şi instituţiilor care oferă ca prim serviciu cazare şi alimentaţie, atât pentru turişti, cât şi pentru populaţia din zona respectivă, locală. În industria largă a ospitalităţii, un loc aparte îl ocupă activitatea hotelieră, fiind şi cea care asigură şi condiţionează în cel mai înalt grad volumul activităţilor turistice, deşi anumite categorii de vizitatori (clienţi) nu recurg întotdeauna la serviciile unităţilor de cazare.
Activitatea hotelieră a devenit, începând cu anii '50, un element important al creşterii economico-sociale şi este, în acelaşi timp, influenţată de dezvoltarea economică dintr-o anumită regiune, beneficiarii acestor servicii fiind în principal oamenii de afaceri. Locul şi rolul industriei hoteliere este, pe de o parte, influenţat de dezvoltarea economică a zonelor în care îşi desfăşoară activitatea şi, pe de altă parte, influenţează, la rândul lor, nivelul de dezvoltare a zonei. Ţinând cont de faptul că industria hotelieră oferă cu precădere servicii de cazare, rolul acesteia este de a asigura infrastructura dezvoltării turismului, alături de ramura transportului. Infrastructura de cazare se exprimă prin totalitatea organizaţiilor sau unităţilor de cazare, care, prin capacităţile de care dispun, au ca obiectiv satisfacerea nevoilor călătorilor.
Bibliografie
Minciu, R., Baron, P., Neacşu, N., Economia turismului, Editura Uranus Bucureşti 2000, pag. 26
Nicolae Lupu, Hotelul. Economie şi Management, Ediţia a V-a, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, pag. 64
Aurelia Felicia Stăncioiu, Strategii de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pag. 85
http://www.antreprenor.su/2013/01/ce-este-brandul.html
Preview document
Conținut arhivă zip
- Branding in industria hoteliera.docx
- Branding in industria hoteliera.pptx