Organizarea activității de marketing a CNPR

Introducere

Poşta, este una dintre cele mai vechi instituţii care asigură menţinerea permanentă a legăturilor spirituale şi comerciale dintre oameni.

Dezvoltarea relaţiilor interumane şi sociale a determinat o continuă perfecţionare a structurilor organizatorice şi implicit a proceselor tehnologice specifice acestui sector de activitate. La ora actuală poşta este unul dintre cei mai mari operatori de servicii poştale la nivel naţional.

Existenţa seviciului poştal este cunoscută încă din timpuri străvechi. În antichitate, în Persia şi Egipt existau relee de curieri pedestrii şi călăreţi pentru transportul corespondenţei poştale şi a ordinelor regale.

Sub deviza actuală ,,SE DUCE VESTEA” C.N. POŞTA ROMÂNĂ S.A. membră cu drepturi depline a UNIUNII POŞTALE UNIVERSALE (UPU) a cărei preşedenţie o deţine şi în prezent, şi-a diversificat şi actualizat în timp real paleta de prestaţii de servicii poştale adresate persoanelor fizice cât şi juridice.

Serviciile reprezintă una din cele mai dinamice zone ale economiei moderne, fiind totodată şi un domeniu de larg interes teoretic.

Redefinirea mărfii, în conformitate cu specificul economiei de piaţă, ca un bun care se vinde şi se cumpără - definiţie simplă de maximă concentrare, reţinând ceea ce este esenţial pentru un bun care face obiectul unui act de comerţ - permite şi totodată obligă la extinderea problematicii merceologice în zona serviciilor.

O scurtă studiere a acestei problematici, orientată spre servicii, evidenţiază acest lucru:

- Serviciile reprezintă corespondentele unor nevoi cel puţin la fel de numeroase ca nevoile de bunuri materiale, dar cu un caracter mai complex şi mai eterogen. Cunoaşterea esenţei şi structurii acestor nevoi interesează major ştiinţa mărfurilor, care consideră acest aspect ca fiind foarte important pentru cercetarea calitologică;

- Gama serviciilor se alcătuieşte şi evoluează destul de asemănător cu sortimentul bunurilor materiale, încât se poate vorbi de sortimentul serviciilor. Oferta de servicii are particularităţile sale, conferite în bună măsură de caracterul nematerial al multora dintre ele, dar abordările specifice bunurilor materiale în zona serviciilor evidenţiază compatibilităţi generalizate;

- Cercetarea calităţii serviciilor deţine, ca şi în cazul mărfurilor, o poziţie centrală în problematica serviciilor, atât din punct de vedere al politicii economico-sociale, unde se evidenţiază o mare nevoie de lămuriri cât şi din punct de vedere teoretic;

- Afirmarea problematicii protecţiei mediului evidenţiază elementele de incidenţă cu zona serviciilor care sunt specifice şi studiului mărfurilor;

- Interesul major şi crescând pentru protecţia consumatorilor este pus în lumină de faptul că serviciile prezintă, pe lângă abordări comune mărfurilor tangibile şi nevoia unor abordări comune foarte variate;

- Cercetarea funcţiilor serviciilor reclamă demersuri cel puţin la fel de complexe ca cele impuse în cazul mărfurilor.

Activitatea din Poşta Română a suferit modificări majore în decursul anilor trecându-se în mod etapizat de la munca manuală la munca mecanizată.

Acest lucru a putut fi realizat cu ajutorul inovaţiilor tehnologice apărute în decursul anilor şi implicit a studiilor de fezebilitate a acestor inovaţii în domeniul specific al poştei.

Considerăm că la ora actuală mai sunt destule domenii de activitate ce pot suporta modificări şi adaptări la noua tehnologie din mers fără un consum prea mare de energie şi tehnică nouă.

CAPITOLUL I :

NECESITATEA ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢII DE MARKETING ÎN COMPANIILE ROMÂNEŞTI

1.1 Evoluţia structurii organizatorice a marketingului

Prin combinarea celor trei elemente componente ale structurii organizatorice: complexitate, formă şi centralizare se poate ajunge la diferite tipuri de structuri care reflectă stadiul inserării viziunii de marketing în cadrul întreprinderii, constituindu-se în formule organizatorice ale activităţii practice de marketing din întreprinderi. Dată fiind varietatea factorilor ce influenţează structura organizatorică, în prezent în activitatea practică se întâlnesc atât structuri simple, caracterizate printr-o slabă complexitate şi diferenţiere, centrată pe o singură persoană – proprietarul, care-şi asumă funcţiunea de marketing – practicate în întreprinderi de dimensiune redusă, dar mai ales structuri funcţionale de o mare varietate, corespunzător situaţiei concrete din întreprindere.

Dacă urmărim evoluţia implementării marketingului în activitatea practică, putem delimita mai multe etape sau stadii, care reprezintă tot atâtea formule specifice de structuri organizatorice:

A. Organizarea activităţii de marketing în compartimente nespecializate, ce caracterizează primele două stadii (fig.1.1) .