Aplicarea deciziilor de grup în administrația publică din România

1.Decizia administrativa – decizia de grup(colectiva)

Organizarea si desfasurarea activitatilor din sfera administratiei publice presupun elaborarea, adoptarea si executarea unei multitudini de decizii. Pornind de la stabilirea si indeplinirea celor mai marunte sarcini si activitati ce revin unui functionar public si ajungand pana la documentele oficiale semnate de un conducator, ministru, prim-ministru sau presedinte de stat, se iau si se executa decizii, in cadrul unui proces decizional marcat de particularitatile specifice fiecarui tip de activitate administrativa, dar si de caracteristicile propriei administratiei publice, considerata in ansamblu.

Decizia administrativa este o manifestare de vointa a persoanelor sau organelor administratiei, premergatoare actiunilor de intreprins si prin care acestea opteaza pentru aplicarea unei solutii, in vederea atingerii unui scop, obiectiv sau realizarii unei finalitati.

In sfera administratiei publice, ca si in alte domenii, deciziile presupun un anumit grad de autonomie a decidentilor. Aceasta autonomie are insa un caracter relativ mai restrictiv, datorita prezentei cadrului normativ in care se deruleaza activitatile publice. Astfel, in principiu, decidentul din administratia publica poate sa faca o alegere dintre mai multe solutii posibile pe criterii de eficienta. Dar, acolo unde legea stabileste riguros ce trebuie sa se intreprinda de catre peroanele sau institutiile publice si care sunt mijloacele concrete de actiune, nu se mai pune problema unei optiuni proprii de adoptare a deciziei administrative, ci doar aceea de a aplica intocmai dispozitiile legale.

In general, decizia administrativa trebuie sa fie scrisa, datata, semnata, inregistrata si daca are caracter normativ si produce efecte juridice in exterior, urmeaza sa fie adusa la cunostinta cetatenilor, prin publicare.

Clasificarea deciziilor:

-Dupa situatia concreta la care se refera, exista 2 tipuri de decizii: Decizii normative; Decizii specifice;

-Dupa orizontul de timp pe care de adopta si implicatiile asupra institutiei sau autoritatii publice se delimiteaza 5 categorii de decizii: Decizii pe termen nelimitat; Decizii pe termen lung; Decizii pe termen scurt; Decizii curenteş

-Dupa frecventa adoptarii deciziilor, se disting trei categorii de decizii: Deciziii periodice; Decizii aleatorii; Decizii unice;

-Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului: Decizii avizate;Decizii integrale

-Dupa numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare: Decizii de grup – care se fundamenteaza, elaboreaza si/sau aproba de una sau mai multe personae reunite in birouri, comisii, sau consilii, ministere, guvern, parmament,etc; Decizii individuale;

-Din punct de vedere al continutului si al modificarilor pe care le aduc in ordinea juridica se disting: Decizii generale; Decizii specifice; Decizii determinate de cererea de servicii publice; Decizii determinate de schimbarile in structura organizatorica a unei institutii publice;

-Din punct de vedere al competentei decidentului: Decizii executorii; Decizii administrative;

-Dupa importanta probelmelor: Decizii strategice; Decizii tactice(programate) ;Decizii operative;

-Dupa gradul de cunoastere al probabilitatii efectelor, distingem: Decizii in conditiile de certitudine; Decizii in conditii de risc; Decizii in conditii de incertitudine;

-Dupa gradul de libertate in adoptarea deciziilor si de nivelul ierarhic de conducere putem avea: Decizii ale conducerii superioare; Decizii ale condiucerii de nivel mediu; Decizii ale conducerii de nevel inferior;

Decizia administrativa prezinta o serie de trasaturi caracteristice si anume: Colegialitatea; Coerenta; Autoritatea;

Din momentul in care a fost adoptata, decizia administrativa este inflluientata de factorul juridic si de cel temporal. Cele mai importante decizii administrative iau forma actelor juridice. In plus, cadrul juridic delimiteaza competentele institutiilor publice, precizeaza conditiile in care acestea functioneaza si reprezinta o bariera impotriva exagerarilor birocratice. Este necesara alegerea timpului optim de decizie, pentru a nu diminua eficienta muncii administrative.

Decizia administrativa apare ca un rezultat al procesului decizional. Aceasta nu este un act unitar, izolat, al unei singure persoane. Ea ar putea fi impresia celui care vede un act ce emana de la un organ al administratiei publice, un ministru, sa zicem, act care poarta semnatura ministrului. Privind numai acest aspect juridic al actului administrativ de instrument al vointei juridice exprimate de administratia publica, nu avem imaginea reala a intregului proces decizional pe care l-a realizat administratia pana a ajuns la exprimarea vointei juridice in acel act din exemplul dat.

Decizia administrativa antreneaza activitatea multor oameni, unii care sunt slujitorii administratiei, functionarii acesteia, altii din afara acesteia, care indeplinesc diferite atributii in diferite organizatii sau sunt beneficiarii administratiei publice. Decizia administrativa trebuie inteleasa ca fiind rezulatatul unei activitati colective si de participare sub diferite forme, prin care se manifesta diferitele actiuni ale mediului in care se realizeaza administratia publica. Astfel, decizia administrativa se realizeaza in cadrul unui proces decizional.

Principalele cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca o decizie administrativa sunt: Sa fie fundamentata stiintific; Sa fie fundamentata din punct de vedere legal; Sa fie completa; Sa fie realista; Sa fie integrata; Sa fie oportuna.