Analiză economico-financiară

Analiza reprezintã o metodã de cercetare care constã în descompunerea sau desfacerea unui întreg

(obiect, fenomen sau proces) în elementele sale componente, procedând la identificarea factorilor, cauzelor si

conditiilor care le-au generat si respectiv influentat.

Analiza activitãtii economico-financiare este disciplina care cerceteazã rezultatele activitãtii

economice, pe baza datelor obtinute în activitatea verigilor organizatorice ale economiei, factorii care le-au

determinat si cãile de îmbunãtãtire a acestor rezultate din punct de vedere al eficientei consumului de resurse

în concordantã cu scopul activitãtii respective.

Analiza economico-financiarã reprezintã un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee si

instrumente care asigurã tratarea informatiilor interne si externe, în vederea formulãrii unor aprecieri

pertinente referitoare la situatia economico-financiarã a unui agent economic, identificarea factorilor,

cauzelor si conditiilor care au determinat-o, precum si a rezervelor interne de îmbunãtãtire a acesteia, din

punctul de vedere al utilizãrii eficiente a resurselor umane, materiale si financiare.

Diversitatea activitãtilor desfãsurate de cãtre o firmã si varietatea situatiilor prin care aceasta trece,

privind continutul, nivelul si caracteristicile performantelor economico-financiare ale acesteia presupun

necesitatea utilizãrii mai multor tipuri de analizã, care pot fi structurate dupã mai multe criterii astfel:

1.Dupã raportul dintre momentul în care se efectueazã analiza si momentul desfãsurãrii

fenomenului:

a) analizã post-factum, postoperativã sau analiza realizãrii obiectivelor - notiunea de post-factum

defineste o activitate, proces sau eveniment care a avut loc sau care s-a încheiat, analiza acestuia efectuânduse

ulterior producerii lui. Analiza post-factum presupune cercetarea unor fenomene încheiate, a modului de

realizare a unor obiective pe baza descompunerii în elemente si a stabilirii factorilor.

b) analiza previzionalã sau prospectivã - presupune determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen

economic pe baza cercetãrii elementelor si factorilor care-l determinã. Ea este utilizatã de cãtre centrele de

decizie economicã pentru stabilirea obiectivelor ce se au în vedere a fi atinse într-o perioadã viitoare.

2.Din punct de vedere al urmãririi însusirilor esentiale sau al determinãrilor cantitative ale

fenomenelor:

a)analiza calitativã - urmãreste esenta fenomenului, însusirile sale de bazã, factorii care sunt de

aceeasi naturã cu fenomenul si îl determinã. Potrivit principiului descompunerii se trece de la o analizã mai

putin profundã cãtre alta mai profundã (metoda „top-down”).

b)analiza cantitativã - presupune cercetarea fenomenului prin determinãri cantitative exprimate prin

mãrimi fizice (greutate, grad, suprafatã, volum, numãr, duratã etc.).

ANALIZÃ ECONOMICO-FINANCIARÃ

2

3.Dupã nivelul la care se desfãsoarã analiza:

a) analiza microeconomicã - este aceea care se desfãsoarã la nivelul agentului economic, respectiv la

nivelul firmei (societãti, regii, corporatii, holdinguri etc.) si studiazã comportamentul individual sau al

întreprinderilor în activitatea economicã si rezultatele obtinute, relevã factorii care determinã orientarea în

investirea capitalului sãu, în utilizarea resurselor, în crearea si fabricarea produselor, în asigurarea eficientei

economico-financiare etc.

b)analiza mezoeconomicã - studiazã fenomenele si procesele la nivelul sectorului sau al ramurii de

activitate în scopul evidentierii pozitiei firmei pe piatã, a capacitãtii concurentiale a acesteia.

c)analiza macroeconomicã - studiazã fenomenele la nivelul economiei nationale (conjunctura internã,

legislatie si reglementãri, factori demografici, factori de culturã si credintã, nivel si dezvoltare, probleme

sociale, factori climaterici etc.). Acest tip de analizã mãsoarã rezultatul muncii întregii economii si încearcã

sã fixeze traiectorii de evolutie macroeconomicã, în raport cu unul sau mai multe obiective stabilite.

d) analizã mondoeconomicã - devine din ce în ce mai importantã conform unor studii actuale, dar si

de perspectivã care vor arãta care sunt tendintele si dimensiunile internationalizãrii, globalizãrii si

mondializãrii. Utilizarea acestei analize în aceste conditii presupune utilizarea unor indicatori ce trebuie

adaptati la scarã mondialã lucru ce determinã împrumuturi metodologice importante din diverse domenii.