Organizarea și Desfășurarea Activității de Control Administrativ în Cadrul Administrației Publice Locale

1. Noţiunea şi scopul controlului

Controlul este acea funcţie a administraţiei prin care se realizează conformitatea activităţii administraţiei cu prevederile legale şi programul de activitate, cu respectarea cerinţelor sociale şi îndeplinirea interesului general.

Legea recunoaşte necesitatea exercitării unui control administrativ sş financiar din partea statului, dar care trebuie să se exercite în limitele şi condiţiile prevăzute de lege.

Principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit este cosacrat expres in dispoziţiile articolului 2 din Legea nr. 215/2001 şi este completat de dispoziţiile articolului 43, alin. 2, care detaliază în mod concret problemele care sunt discutate întotdeauna în sedinţa publică şi în legatură cu care primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum.

Hotărârile privind bugetul local, precum şi cele ce stabilesc impozitele şi taxele locale se adoptă cu votul majorităţii consilierilor în funcţie din majoritatea membrilor prezenţi ai Consiliului Local.

În literatura de specialitate, funcţia de control este definită de unii autori ca fiind “ansamblul activităţilor de evaluare a rezultatelor, de stabilire a abaterii acestora de la obiective şi identificarea cauzelor care le generează, precum şi de adoptarea de măsuri care să asigure eliminarea abaterilor, menţinându-se echilibrul dinamic al organizaţiei .”

Alţi autori definesc noţiunea de control ca fiind “monitorizarea activităţilor cu scopul de a asigura ca ele să se desfăşoare în conformitate cu prevederile şi de a corecta deviaţiile negative de la prevederi “.

O a treia părere defineşte controlul ca fiind “ procesul care constă în verificarea şi măsurarea realizării calitative şi cantitative a unor performanţe, sarcini sau lucrări, compararea acestora cu obiectivele planificate şi indicarea măsurilor de corelare ce se impun pe parcursul sau la sfârşitul unor acţiuni” .

Opinăm că în structurile administraţiei publice locale, controlul se defineşte ca fiind verificarea permanentă a modului în care se derulează activitatea componentelor sistemului, măsurarea performanţelor, identificarea şi înlăturarea zonelor de risc în utilizarea resurselor de orice fel, a devianţelor şi contraperformanţelor, indicarea măsurilor de corecţie şi reglare ce se impun a fi luate în activitatea viitoare.

Din definiţie rezultă extensia controlului de la acţiuni de constatare şi implicit, al corectării disfuncţionalităţilor, la prevenirea abaterilor.

Controlul dispus de manager şi efectuat personal ori prin delegare, nu are numai caracter de feed-back – orientare spre trecut ci şi de feed-forward-orientare spre viitor a managementului , în raport de deciziile adoptate.

Schematic , funcţia de control în cadrul procesului de conducere, se prezintă astfel:

În sistemul Ministerului Administraţiei şi Internelor, activitatea de control este normată prin ordine şi instrucţiuni ale ministrului pe domenii de activitate diverse: financiară, profesională ,etc..

Aceste acte normative stabilesc totodată şi metodologia de pregătire şi desfăşurare a inspecţiilor şi controalelor, obiectivele generale şi subobiectivele componente acestora, evaluarea şi aprecierea rezultatelor obţinute de sistem ori subsistem, etc. .

În cadrul controalelor tematice, obiectivele şi evaluarea suportă modificari în raport de cerinţele ce le-au impus.

Scopul controlului este de a verifica modul în care instituţiile controlate şi-au îndeplinit sarcinile, şi-au realizat competenţele în concordantă cu obiectivele generale ale administratiei publice. Controlul urmareste verificarea daca şi cum se execută deciziile Administraţiei, iar prin propunerile pe care le face organul de control să fie corectate actele administraţiei, să fie respectată legea, acţiunile administraţiei să fie în conformitate cu realităţile sociale în dinamica evolutiei acestora