Amenajarea Turistică a Localității Polovragi ca Sat Turistic

I. INTRODUCERE ÎN CONCEPTUL DE AMENAJARE TURISTICĂ A SPAŢIULUI RURAL

Amenajarea turistică a teritoriului este parte integrantă a amenajării teritoriului unei ţări. Este un proces dinamic şi complex de amenajare ştiinţifică a spaţiului turistic cu luarea în considerare a relaţiei dintre mediu şi colectivităţile umane, precum şi factorii care influenţează aceste relaţii.

Scopul amenajării teritoriului este punerea în valoare a resurselor regionale, îmbunătăţirea cadrului de viaţă şi a condiţiilor de existenţă ale locuitorilor, având în vedere atenuarea disparităţilor regionale ale dezvoltării economice şi sociale prin organizarea mediului înconjurător şi orientarea optimă a echipamentelor şi activităţilor. Strategiea de amenajare turistică urmăreşte câteva obiective ce se referă la o valorificare superioară a potenţialului turistic, diminuarea sezonalităţii, extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotări exploatabile şi funcţionale tot timpul anului şi atragerea unui număr mare de turişti străini cu lărgirea ariei de provenienţă a turiştilor, sporirea eficienţei economice şi sociale a activităţii de turism, dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile şi pretabile în teritoriile amenajate, păstrarea şi conservarea mediului înconjurător şi a obiectivelor turistice.

Consultând literatura de specialitate, mi-a fost destul de greu să mă decid asupra unei definiţii a conceptului de turism rural, deoarece paleta de definire este destul de variată, fiecare autor în parte impunându-şi propria accepţiune. Astfel, am ales să dau propria definiţie:

Turismul rural reprezintă acea formă de turism specifică exclusiv spaţiilor rurale, care îşi propune a utiliza resursele turistice locale, fie că este vorba despre cadrul natural, fie despre cel antropic, pentru cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti, prin implicarea permanentă a populaţiei locale în activităţile de organizare turistică.

Turismul rural nu este numai un sejur la o fermă sau într-o casă ţărănească. Turismul rural se adresează în primul rând oamenilor dinamici, celor care iubesc natura şi turismul ecologic, celor care profită de orice ocazie pentru a face plimbări, ciclism, ascensiuni, „vânătoare de imagini”, iubitori de sport şi aventură, vânătorilor şi pescarilor, cât şi celor care consideră traiul în natură o adevărată sursă de sănătate.

II. STUDIU DE CAZ: COMUNA POLOVRAGI, JUD. GORJ

1. PREZENTARE GENERALĂ

Comuna Polovragi se înscrie în tipologia satelor turistice etnofolclorice, pastorale, precum şi a celor cu monumente istorice, de artă şi arhitectură Din punct de vedere al ocupaţiilor tradiţionale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creşterea animalelor, artă populară tradiţională (cusături – ţesături, sculptura în lemn, cioplitură în lemn, împletituri), exploatarea şi prelucrarea lemnului. Creşterea ovinelor şi bovinelor continuă să reprezinte emblema locului. De asemenea, trebuie remarcată poziţia privilegiată din nordul Olteniei unde există cea mai mare concentrare de mănăstiri din ţară, majoritatea din ele aflându-se în aproprierea Polovragiului. Aceste valori culturale aflate într-o zonă cu floră şi faună bogată, cu peisaje deosebite, atrag turiştii pe acest tărâm binecuvântat cu un mare potenţial turistic.

Tradiţiile bine păstrate în zona comunei Polovragi, preocupările artistice, portul popular constituie un motiv al atracţiei turistice. Abordând viitorul acestei localităţi rurale din perspectiva turistică şi adaptându-se acestui scop, se poate considera că specificul ei etnografic poate şi trebuie să fie conservat şi perpetuat. În caz contrar, interesul actual al turiştilor pentru satul românesc, pentru mediul rustic în general, va scădea. Cu mai multă receptivitate şi cu puţin interes din partea organelor administrative şi de specialitate, se poate perpetua specificul spiritual şi etnografic al satului românesc.

Astfel s-ar putea dezvolta un sat turistic de creaţie artistică şi artizanală. Este cunoscut interesul turiştilor pentru creaţia artizanală, precum şi dorinţa lor de a achiziţiona astfel de creaţii direct de la sursă, de la creatorul însuşi.