Potențialul antropic al Județului Ilfov

Regiunea Bucureşti-Ilfov, prin municipiul Bucureşti, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian naţional şi internaţional al ţării, se caracterizează printr-un înalt grad de accesibilitate, fiind situată pe cele două coridoare multi-nodale europene: Axa Prioritară Europeană nr. 7 (Nădlac-Constanţa) şi Axa Prioritară Europeană Giurgiu-Albiţa planificate a fi construite în perioada imediat următoare, precum şi în proximitatea Dunării (Axa Prioritară Europeană Nr. 18).

Deasemenea, dispune de cele mai importante aeroporturi din țară : Henri Coandă și Aurel Vlaicu.

Infrastructură urbană de transport este foarte dezvoltată : atât în subteran ( metrou ) cât și la suprafață ( tramvai, autobuz, troleibuz ) => în capitală, firme de taxi, firme de transport între localități ( maxi taxi ).

Potențialul turistic natural al județului este redat de așezarea

acestuia pe vechii codrii ai Vlăsiei și a zonelor de pădure rezervații

naturale (Căldăruşani, Snagov şi Râioasa), lacuri, râuri (Argeș,

Dâmbovița, Ialomița). Potențialul turistic antropic este reprezentat

de prezența vechilor mănăstiri ortodoxe împreună cu muzeele acestora,

dar deasemenea și datorită faptului că în centrul său se află capitala țării

București centru cultural istoric, sanitar, universitar. Municipiul Bucureşti este cea mai mare

aglomerare urbană din România, populaţia sa fiind de 1.924.959 locuitori reprezentând circa

87% populaţia regiunii, peste 16% din populaţia urbană a ţării, respectiv circa 9% din

populaţia totală a României şi având o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/kmp

Populaţia judeţului Ilfov de 283.409 locuitori reprezintă numai 13% din totalul regiunii.

Turismul religios

Este reprezentat de mănăstirile construite începand cu Evul Mediu, pe malurile şi insulele lacurilor. Majoritatea dintre ele au muzee în care sunt expuse manuscrise vechi, obiecte de cult şi arta sacră.

Mănăstirea Căldărușani (satul LIPIA)

una dintre cele mai frumoase ctitorii feudale, situată la 35 km de București, înconjurată de apele lacului cu același nume. A fost construită în anul 1637 de domnitorul Matei Basarab în cinstea marelui mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir. Adăpostește icoane vechi din anii 1739 - 1799, 10 realizate de Nicolae Grigorescu între anii 1854 - 1855 când acesta a locuit aici, vase sfinte, veșminte, broderii și o importantă colecție de picturi de mari dimensiuni ale lui Gheorghe Tătărescu și Sava Henția;

biblioteca mănăstirii are un număr însemnat de cărți și manuscrise în limbile română, greacă, latină, italiană, franceză și germană.