Potențialul stațiunii turistice Vatra Dornei

Așezare geografică

La confluența Bistritei Aurii cu Dorna se găsește așezat orașul Vatra Dornei, în inima unui mirific și interesant sistem depresionar. Orașul este situat la altitudinea de 802 m, în zona de interferență a paralelei de 47°22'00'' cu meridianul de 25°22'21''. De aici, drumurile se ramifică în patru direcții diferite și anume în amonte pe firul Bistriței se găsesc localitățile Iacobeni, Ciocănești, Cârlibaba; în amonte pe râul Dorna se înșiră Dorna Cândrenilor și Poiana Stampei, tot în amonte pe Neagra, localitățile Șarul Dornei, Neagra Șarului, Panaci și în aval pe Bistrița, Comuna Dorna Arini continuată cu Crucea pâna la Broșteni.

Privilegiul de a fi un ținut compact a avut darul să mențină unitatea tradițiilor specifice economice și culturale ale băștinașilor. Suprafața Țării Dornelor este de 1100 km2, depresiunea având 435 km2 și rama montană 665 km2 și este cuprinsă între 47°20' si 47°34' latitudine nordică și 25°-25°22' Suhard, situat în partea centrală a grupei nordice a Carpaților Orientali ocupând o suprafață de circa 325 km2, are o orientare generală NV - SV măsurând 35 km, culme ce se prelungește de-a lungul malului drept al Bistriței Aurii.

Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni șei adânci, fapt care conferă o individualitate pregnantă. Valea Bistriței Aurii se interpune între Suhard, Zimbroslava și Munții Tibau, Obcina Mestecăniș și Masivul Giumalău.

În partea de NV - pasul Rotunda (1271m) este o puternică inflexiune între Masivul Suhard și Munții Rodnei, Izvoarele Someșului Mare, pasul Suhard (1150m) Coșnei până la ieșirea din depresiune formează limita spre Munții Bârgăului de sud, Depresiunea Dornelor cu compartimentele sale Poiana și Dorna se intercalează ca un spațiu întins între Suhard și Munții Călimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din țara noastră.

Reprezentând o limită clarăa spre SV, pe o lungime de 22 km Valea Coșnei are un talveg ce coboară de la 1150m, la 860m în punctul de confluență cu Dorna. La rândul ei, Dorna, de la confluența cu Coșna până la Vatra Dornei curge în zona limitei sudice cale de 15 km. La confluența Dornei cu Bistrița Aurie se află cea mai coborâtă porțiune din zona Masivului Suhard reprezentând 791 m altitudine absolută.

Masivul Suhard este o prelungire a sâmburelui cristalin al Munților Rodnei cu modificările survenite continuu în decursul timpului în constituția geologică.

Munții Bârgăului, spre vest prezintă culmi puțin înalte netezite de circa 1100 m și văi largi cu terase. Se înalță din loc în loc mai multe măguri vulcanice de andezite, conice cu versanți povârniți, bine împăduriți.

Alte culmi muntoase, de această dată spre sud, reprezintă aripa dinspre nord a Munților Călimani care inchide imensul crater (10-12 km). Aceste culmi cuprind Pietrele Roșii, 12 Apostoli, Lucaciu, Serba, Dealu Negru. Lungimea totală a culmii este de circa 25 km, iar lățimea cuprinsă între 3-6 km. Orientarea este SV-NE. Structura geologică este de data aceasta de origine vulcanică cu modificările survenite în decursul timpului. Ceea ce atrage atenția la acest masiv este profilul greoi și asimetria sa.

Munții Bistr iței Mijlocii, dispusi sub forma unui lanț continuu sunt dispuși între depresiunea Sar, Valea Neagră a Broștenilor, valea Bistriței. Culmea principală are mai multe vârfuri: Pietrosul 1794m, Scăricica, Bârnarul, Grintieș, iar în sudul lor vârful cel mai înalt - Budacul 1864m. Masivul Giumalău cu forme de relief domoale este format din șisturi cristaline cu o înăltime de 1857m și se continuă până la culmea Mestecăniș care are o altitudine medie de 1150m, cu varful Dadu de 1515 m.

Cadrul natural

Teritoriul administrativ al orașului, în suprafață de 14.434 ha, este format din 4 localități: municipiul Vatra Dornei propriu zis și trei localități componente cu caracter rural (Argestru, Roșu și Todireni) și se desfășoară între extremitatea estică a muntelui Suhard, extremitatea sudică a masivului Giumalău și jumătatea nordică a Masivului Călimani.

Municipiul Vatra Dornei se află într-o depresiune intramontană de origine tectonico-vulcanică, una dintre cele mai interesante și mai pitorești depresiuni din țara noastră.

Natura împrejurimilor cât și cea a locurilor este, prin peisajele unice, de o frumusețe rară. Există doua parcuri: parcul stabilimentului balnear cu suprafața de 50.3 ha amenajat cu alei și îngrijit după canoanele arhitecturii peisagistice, iar altul pe Runc.

Spre apus se află muntele Oușorul de lângă Dorna Candrenilor, care se aseamănă prin forma sa regulată cu un con. În partea de răsărit a orașului se profilează Bârnărelul înalt de 1328 m. De pe culmea lui orașul apare ca o cetate, cu casele gramadă, prin mijlocul cărora curge râul Dorna.

Alte priveliști deosebite le oferă Pietrosul Bistriței (1792m.), terminat spre vârf cu stâncile care i-au dat și numele. Alt munte cunoscut este Giumalău (1859 m.) acoperit până la altitudinea de 1600 m cu păduri, după care urmează jneapănul.

La poalele lui curge râul Bistrița, al cărui curs urmându-l cu privirea, oferă mai la vale perspectiva Rarăului (1653 m) și a Pietrelor Doamnei (stânci înalte de calcar cu înfățișarea unor ruine de cetate).

Din munții Călimani se văd de pe vârful Diecilor (1301 m.) în zilele senine platoul format de vârful Negoiu Unguresc (2081 m.) și varful Pietrosul (2100 m.), precum și Călimanul Cerbului (2013 m.).

Vatra Dornei este străbătută de apele Dornei și Bistriței care se unesc la periferia orașului în punctul numit Chilia. Dorna are un curs vioi, cu afluenți iuți și în drum spală văi acoperite cu pășuni bogate, constituindu-se o adevărată alee naturală, mărginită de sălcii cu priveliști unice în vremea apusurilor de soare.