Deschiderea Succesiunii și a Procedurii Succesorale

Activitatea succesorala notariala este necesara societatii pentru ca aduce ordine in dreptul succesoral si in problemele ce le are aproape fiecare familie; este la indemana celor interesati si cu rapiditate rezolva cerintele legale ce provin din dreptul mostenitorilor, pentru predarea succesiunii.

Activitatea notariala are norme generale pentru realizarea lucrarilor ce-i revin care sunt cuprinse intr-o lege organica. Intre normele generale de organizare a activitatii notariale se afla si norme procedurale in materie succesorala. Aceste norme, in principiu,regularizeaza dezbaterile succesorale. De aceea, pe de-o parte, sunt norme de organizare, de procedura propriu-zisa si de competenta. Pe de alta parte, sunt si norme speciale, deoarece sunt separate de normele generale de procedura aplicate de instantele de judecata. Aceste norme, dupa lege, trebuie sa fie respectate in aplicarea lor.

Dezbaterile succesorale in fata notarului public pot fi facute numai prin intelegerea partilor, deci procedura fiind necontencioasa are in vedere realizarea si apararea drepturilor succesorale ale mostenitorilor, desigur cu respectarea prevederilor legale.

Cand intre susceptibili intervin neintelegeri, notarul suspenda dezbaterile succesorale si indruma pe cei interesati sa rezolve neintelegerile ivite pe cale de judecata. Procedura succesorala devine si in alt mod tot contencioasa si anume cand mostenitorii sau cei interesati se adreseaza direct instantei de judecata, intelegand ca pe cale notariala nu pot rezolva neintelegerile care sunt nascute intre ei.

Insasi Legea nr. 36/1995 in art.10- prevede ca procedura succesorala notariala necontencioasa apartine biroului notarului public: “in indeplinirea atributiilor ce-i revin, notarul public are competenta generala, cu exceptiile prevazute in situatiile urmatoare: a) procedura succesorala notariala este de competenta notarului public, din biroul notarial situat in circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu; b) in cazul mostenirilor succesive, mostenitorii pot alege competenta oricaruia dintre birourile notariale din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma”.

In materie notariala se aplica 4 principii de baza: principiul legalitatii (deoarece aceste norme procedurale sunt cuprinse in legea de baza a institutiei notariale si ca urmare numai acele lucrari se pot efectua care sunt admise de lege si numai in forma prevazuta de lege) ,principiul confidentialitatii ( succesibilii solicita ca la dezbaterile succesorale sa nu participe public, asa cum participa la dezbaterile instantelor de judecata, desi succesibilii pot fi insotiti de avocat, de creditori sau debitori ai defunctului,de coindivizari, de martori fie de identitate,fie de informare si confirmare a lucrarilor), principiul fortei probante a actului notarial ( prin aceea ca este intocmit in forma aratata de lege si cu respectarea cerintelor legale), principiul raspunderii notarului public ( ca urmare a nerespectarii legii sau prin daunarea patrimoniului persoanei solicitante a actului notarial ; raspunderea intervine in cazul in care notarul incalca cu vadita intentie procedura succesorala sau legea.)

In ceea ce priveste deschiderea succesiunii art. 651 Cod civil prevede ca “ succesiunile se deschid prin moarte”. Momentul mortii se constata fizic si se dovedeste prin certificatul de deces eliberat de autoritatea de stare civila. Acest act constituie dovada eficienta. Actul de deces este un inscris autentic si dovedeste persoana decedata, decesul si ultimul domiciliu. El se intocmeste conform cerintelor prevazute de Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civila. Aceasta lege nu se poate aplica si actelor de deces emise in strainatate. Adeverintele de constatare a mortii fizice date de medicul constatator al decesului se depun la starea civila pentru eliberarea certificatului de deces.

Momentul mortii se stabileste si prin hotarare judecatoreasca de declarare a mortii prezumate. Aceasta hotarare trebuie sa fie definitiva si irevocabila.

La deschiderea succesiunii sunt de retinut urmatoarele: prin deces inceteaza calitatea de subiect de drept, si deci capacitatea de folosinta, de la aceasta data se transmite patrimoniul catre succesibili (legali sau testamentari), aceasta data determina legea dupa care se dezbate succesiunea, determina succesibilii si drepturile ce le revin din mostenire, determina locul unde se deschide succesiunea, ultimul domiciliu sau locul unde se afla bunurile cele mai importante, momentul mortii determina data posibilitatii deschiderii procedurii succesorale si intocmirea inventarului, locul unde s-a inregistrat decesul daca avea bunuri sau nu,determina notarul public competent pentru dezbaterea succesiunii, cu rezolvarea fara proces a problemelor ce apar la dezbaterea succesiunii si este modul natural de transmitere a patrimoniului unui defunct.

Este necesar a se face deosebire intre deschiderea succesiunii si deschiderea procedurii succesorale, fiind doua situatii diferite: succesiunea se deschide prin deces, iar procedura succesorala prin dezbateri la notariat.

Astfel, art.68 L. Prevede ca: “ Procedura succesorala notariala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile”.