Lipsa și retragerea plângerii prealabile

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2654
Mărime: 77.56KB (arhivat)
Publicat de: Cosmina C.
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: S.E.

Cuprins

  1. CUPRINS 1
  2. LIPSA ȘI RETRAGEREA PLÂNGERII PREALABILE 2
  3. I. Aspecte generale privind plângerea penală 2
  4. II. Natura juridică a plângerii prealabile 3
  5. III. Condiții de fond și formă pentru introducerea plângerii prealabile 3
  6. 1. Plângerea prealabilă trebuie făcută de persoana vătămată 3
  7. 2. Plângerea prealabilă trebuie să privească vreuna din infracțiunile pentru care legea prevede că acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate 3
  8. 3. Plângerea prealabilă trebuie să fie făcută cu respectarea condițiilor de formă și în termenul prevăzut de lege, adresându-se organului judiciar competent. 4
  9. IV. Lipsa plângereii prealabile 4
  10. V. Retragerea plȃngerii prealabile 5
  11. VI. Concluzii 5
  12. VII. Bibliografie 6

Extras din referat

În dreptul penal român, lipsa și retragerea plângerii prealabile sunt considerate drept cauze care înlătură răspunderea penală, iar în dreptul procesual penal, lipsa și retragerea plângerii prealabile sunt reglementate ca și cauze care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale.

I. Aspecte generale privind plângerea penală

Săvârșirea unei infracțiuni presupune tragerea la răspundere penală a infractorului. Acesta este un drept al statului de a trage la răspundere penală pe cel ce a săvârșit o infracțiune și se desprinde din norma care a incriminat fapta respectivă. Codul penal român reglementează în Titlului VII din Partea Generală (art. 157- 158 C.p.) lipsa și retragerea plângerii prealabile, drept cauze care înlătură răspunderea penală, iar Codul de procedură penală reglementează în Capitolul II din Titlul I al Părții Speciale (art. 295-298 C.p.p.) procedura plângerii prealabile. Plângerea prealabilă prezintă o natură juridică mixtă, respectiv cauză de pedepsibilitate, potrivit dreptului penal și cauză de procedibilitate, potrivit dreptului procesual penal. În acest sens, pe planul dreptului penal, lipsa și retragerea plângerii prealabile sunt considerate drept cauze care înlătură răspunderea penală, iar pe planul dreptului procesual penal, lipsa și retragerea plângerii prealabile sunt reglementate ca și cauze care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale.

În doctrina penală s-a arătat că dreptul la acțiune în justiție este conținut virtual și impersonal în fiecare normă juridică, el devenind concret și personal în momentul în care norma a fost încălcată prin săvârșirea faptei. Sub acest aspect, acțiunea în justiție apare ca un drept ce decurge din lege.

Dreptul de a acționa în justiție îmbracă și un aspect procesual când titularul său îl folosește, sesizând organele judiciare. Titularul dreptului de a trage la răspundere penală, de a pedepsi, este întotdeauna statul. Plângerea prealabilă cuprinde o dublă manifestare de voință a persoanei vătămate. În primul rând, reprezintă o încunoștiințare a orgenelor judiciare cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și în al doilea rând, reprezintă voința persoanei vătămate ca acea infracțiune să fie urmărită sau judecată, ridicând astfel impedimentul ce s-ar opune activității procesuale penale.

“Plângerea prealabilă” nu se confundă cu „plângerea” care este reglementată de dispozițiile art. 289 C.p.p., ca mod de sesizare a organelor judiciare. În timp ce plângerea prealabilă reprezintă o condiție de tragere la răspundere penală a infractorului pentru infracțiuni anume prevăzute de lege, plângerea reprezintă doar o încunoștințare despre săvârșirea unei infracțiuni, a cărui victimă a fost însuși cel care sesizează ori una din persoanele care poate face plângere pentru victimă. Amândouă se adresează organului judiciar, diferența este că plângerea prealabilă reprezintă manifestarea expresă de voință a unei persoane vătămate exprimată în forma și condițiile prevăzute de lege, necesară la începerea și desfășurarea activității procesuale. Ca deosebire între cele două instituții, poate fi evidențiat faptul că plângerea prealabilă este unicul act de sesizare a organelor de urmărire penală pentru unele infracțiuni, în timp ce plângerea, ca act de sesizare a organelor de urmărire penală, poate fi suplinită printr-un denunț sau sesizare din oficiu. De asemenea, plângerea prealabilă nu trebuie confundată cu procedura prealabilă, condiție obligatorie pentru introducerea acțiunii în contencios administrativ.

II. Natura juridică a plângerii prealabile

În literatura juridică s-a cristalizat concepția că plângerea prealabilă este o categorie juridică complexă, cu un caracter mixt: de drept penal, reprezentând o condiție pentru tragerea la răspundere penală a infractorului care a săvârșit anumite infracțiuni, însă cu răsfrângeri pe planul dreptului procesual penal. Sub aspect penal, plângerea prealabilă reprezintă o condiție de pedepsibilitate, iar sub raport procesual penal, o condiție de procedabilitate. Având un caracter mixt, plângerea prealabilă își găsește reglementarea atât în norme de drept penal substanțial, cât și în norme procesuale.

Bibliografie

- C. Bulai, Manual de drept penal, partea generală, Editura All, București, 1997;

- G. Mateuț, Procedură penală, partea specială vol. I, Editura Lumina Lex, 1997.

- I. Neagu, Drept procesual penal - Tratat, Editura Global Lex, București, 2002;

- Pascu, Drept penal, partea generală, Editura Hamangiu, București, 2007;

- Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în M. Of. al României, nr. 486 din 15.07.2010, în vigoare de la 01.02.2014, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în M. Of. al României, nr. 510 din 24.07.2009, în vigoare de la 01.02.2014, cu modificările și completările ulterioare;

- M. Ion, Retragerea plângerii prealabile. Consecințe, în Dreptul nr. 7/1998;

- N. Iliescu, Explicații teoretice ale Codului de procedură penală român, partea specială, vol. II, Editura Academiei Române, București, 1976

- N. Volonciu, Tratat de procedură penală, partea specială, vol. II, Editura Paidea, București, 1994;

- T. Toader (coordonator), M. I. Michinici, R. Răducanu, A. Crișu-Ciocîntă, S. Rădulețu, M. Dunea, Noul Cod penal. Noul Cod de procedură penală, ediția a 4-a, Editura Hamangiu, București, 2014;

- www.blog.avocatoo.ro/

- www.papers.ssrn.com

Preview document

Lipsa și retragerea plângerii prealabile - Pagina 1
Lipsa și retragerea plângerii prealabile - Pagina 2
Lipsa și retragerea plângerii prealabile - Pagina 3
Lipsa și retragerea plângerii prealabile - Pagina 4
Lipsa și retragerea plângerii prealabile - Pagina 5
Lipsa și retragerea plângerii prealabile - Pagina 6
Lipsa și retragerea plângerii prealabile - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Lipsa si retragerea plangerii prealabile.docx

Alții au mai descărcat și

Procedura Plângerii Prealabile

INTRODUCERE Înfăptuirea justiţiei penale şi realizarea scopului procesului penal înscris în art. 1 din Codul procedură penală, presupune existenţa...

Lipsa plângerii prealabile

1. Plângerea prealabilă – condiţie de pedepsibilitate şi procedibilitate Înfăptuirea justiţiei penale şi realizarea scopului procesual penal...

Insolvența și Concordatul Preventiv

. Noţiunea de insolvenţă Potrivit prevederilor art. 3 pct. 1 Legea procedurii de insolvenţă, prin insolvenţă se ȋnţelege acea stare a...

Desfacerea căsătoriei

1.Noțiunea de familie, căsătorie și divorț Deoarece nu putem vorbi despre fenomenul de divorț fără să recunoaștem necesitatea menționării noțiunii...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Dreptul de Suită

SCURT ISTORIC Conform afirmaţiilor unor autori , dreptul de suită s-a născut în Franţa, ţară care l-a consacrat, prima, printr-o lege din 1920....

Camera preliminară

Discutăm despre Camera preliminară în contextul necesității asigurării cerințelor de legalitate, celeritate și echitate a procesului penal, aceasta...

Urmărirea Penală

§1. Definiţie. Urmărirea penală reprezintă prima etapă a procesului penal, etapă ce permite, prin intermediul funcţiilor specifice, trecerea...

Te-ar putea interesa și

Delicvența juvenilă

INTRODUCERE Copilul este si ramane viitorul oricarei societati; de modul in care acesta este crescut si educat depinde asadar evolutia omenirii....

Procedura Plângerii Prealabile

INTRODUCERE Înfăptuirea justiţiei penale şi realizarea scopului procesului penal înscris în art. 1 din Codul procedură penală, presupune existenţa...

Începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale

Introducere Dacă nu poate exista o infracțiune fară incalcarea unei norme de incriminare ( nullum crimen sine lege ), nu poate exista nici...

Cauzele de înlăturare a răspunderii penale

SCURT ISTORIC AL RASPUNDERII JURIDICE Ca si multe alte notiuni juridice, raspunderea penala în evolutia sa conceptuala a fost precedata de alte...

Protecția Penală a Minorului

PRELIMINARII Minoritatea, perioadă ce cuprinde atât copilăria cât și adolescența, este, în primul rând o perioadă în care ființa umană, încă în...

Procedura Plângerii Prealabile

În cadrul procesului penal se efectuează un număr de acte procesuale şi procedurale, toate conducând la realizarea scopului acestei forme a...

Acțiunea Penală în Procesul Penal

I. NOŢIUNI GENERALE 1. INTRODUCERE Accesul liber la justiţie funcţionează în statul de drept ca un drept fundamental fiind garantat prin normele...

Cauzele de Înlăturare a Răspunderii Penale

Răspunderea penală – instituţie fundamentală a dreptului penal – reprezintă un ansamblu de drepturi şi obligaţii ce se realizează prin intermediul...

Ai nevoie de altceva?