Rezultatele educației și piața forței de muncă

Calitatea învățământului pare să fie corelată negativ atât cu studiile superioare ale lucrătorilor în ceea ce privește sarcinile pe care le îndeplinesc, cât și cu rata șomajului în țările UE și corelată pozitiv cu prima salarială asociată învățământului terțiar.Acest articol dezvoltă un model al pieței muncii cu fricțiuni pentru a investiga cantitativ impactul rezultatelor educației pe piața muncii si arata capacitatea muncitorilor educati cat si a celor fara studii.

În țările UE există diferențe substanțiale în ceea ce privește aptitudinile populației adulte, iar rata somajului la adulti mai slab educati este mai mare decat rata somajului la adultii cu studii superioare.

Literatura bazată pe căutarea echilibrului pentru a evalua efectele politicilor educaționale asupra rezultatelor pieței muncii este insuficientă. O excepție importantă este Albrecht et al. (2009) care prevede efectele pe termen lung ale unui program suedez de educație pentru adulți cunoscut sub numele de Liftul de cunoștințe implementat la sfârșitul anilor nouăzeci. Acesta este un program de educație pentru adulți care vizează îmbunătățirea competențelor lucrătorilor cu calificare redusă la nivel mediu. Conform analizei lor, ca urmare a politicii, fracțiunea de vacanțe adaptate la lucrătorii cu înaltă calificare crește substanțial. Cei care au fost mereu calificați medii au de asemenea de câștigat, în timp ce cei care rămân subalterni suferă. Această literatură reprezintă un model de căutare și potrivire a pieței muncii, conform Mortensen și Pissarides, în care lucrătorii sunt eterogeni în ceea ce privește capacitatea lor înnăscută și în ceea ce privește educația lor.

Atât distribuția abilităților, cât și calitatea forței de muncă sunt variabile-cheie care determină rentabilitatea posturilor vacante postate de firme, care pot fi deschise într-un sector înalt și într-un sector cu un nivel scăzut de tehnologie. De asemenea, rezultatul educațional al acestei reguli determină gradul de concurență între lucrătorii care caută locuri de muncă în fiecare sector, ceea ce este relevant pentru ei să aleagă unde ar dori să-și găsească un loc de muncă.

Rezultatul de echilibru este mărimea procesului de educare a ocupării forței de muncă pe care economia modelului o generează endogen. Este interesant faptul că această fracțiune este egală cu 33%, cifră care este foarte apropiată de cea raportată de Eurostat în 2009.

Dinamica concurenței pe piața muncii și vechimea salariilor

Fiecare segment al pieței muncii se caracterizează printr-o concurență imperfectă. Lucrătorii cu experiență (senior) pot rămâne loiali în raporturile lor de muncă prezente sau pot trece la un angajator concurente. În plus, diferențierea orizontală definește sursa imperfecțiunii marcii în segmentul lucrătorilor juniori. Recrutarea de lucrători juniori are loc nu numai prin diferențierea orizontală pe acest segment de piață, dar și prin anticiparea viitoarelor beneficii de angajare. În literatura de specialitate se explică, de obicei, salariul de primăvară cu referire la câștigurile de productivitate generate de acumularea experienței lucrătorilor sau de mecanismele asociate cu informații incomplete. În schimb, această lucrare caracterizează modul în care prima de senioritate a salariilor depinde de intensitatea relativă a concurenței pe piețele pentru lucrătorii juniori și vârstnici. În special, demonstrăm că o primă de vechime în salar poate să prevaleze chiar și în situațiile în care lucrătorii de vârf sunt mai puțin productivi decât lucrătorii de vârstă mică.